În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European din perioada 16-19 iunie de la Strasbourg, a fost discutat Raportul privind consolidarea zonelor rurale în UE prin politica de coeziune.
Potrivit raportului, 25% din populația Europei trăiește în mediul rural, ocupând aproximativ 83% din teritoriul Uniunii Europene.

Potrivit statisticilor Eurostat din 2023, în Uniunea Europeană, oamenii care locuiesc în zonele rurale câștigă, în medie, cam 87.5% din cât câștigă cei din orașe. Adică, dacă un orășean câștigă 1000 de euro, un sătean câștigă aproximativ 875 de euro. Diferența nu este foarte mare.


În România însă, oamenii din zonele rurale câștigă mai puțin de 60% din cât câștigă cei din orașe. Cu alte cuvinte, dacă un orășean român câștigă 1000 de euro, un sătean român abia dacă ajunge la 600 de euro. Este o diferență semnificativă.


Pe lângă România, Bulgaria este singura altă țară din UE unde diferența este tot mare, dar nu la fel de mare ca în România. Acolo, sătenii câștigă mai puțin de 75% din cât câștigă orășenii.

Comisia Europeană menționează în cel de-al nouălea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială o serie de provocări cu care se confruntă zonele rurale, printre care amintim: mobilitate și conexiune digitală reduse, lipsa diversității locurilor de muncă, declinul demografic, servicii publice performante limitate, etc.

În mai 2025, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a adoptat un raport important despre cum pot fi consolidate zonele rurale din Uniunea Europeană prin politica de coeziune. Din comisie fac parte: Dragoș Benea (PSD, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), Daniel Buda (PNL, Grupul Partidului Popular European), Andi Cristea (PSD, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), Dan Motreanu (PNL, Grupul Partidului Popular European), Șerban Sturdza (AUR, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni), iar membri substituți Dan Barna (USR, Grupul Renew) și Iuliu Winkler (UDMR, Grupul Partidului Popular European).

Raportul evidențiază rolul esențial jucat de zonele rurale în modelarea economiilor și a organizării sociale și teritoriale a diferitelor state membre, dar adeseori importanța lor rămâne subestimată și subfinanțată de autoritățile naționale. Mai mult, orașele mici și mijlocii din proximitatea zonelor rurale sunt vitale pentru dezvoltarea regională și ar trebui să beneficieze de mai mult sprijin pentru dezvoltare socială și economică, pentru a le conecta mai temeinic de orașele mari.

Se subliniază faptul că politica de coeziune ar trebui să rămână un pilon cheie al Cadrului Financiar Multianual (CFM) post-2027, cu o alocare menținută la un prag minim echivalent cu nivelurile actualului CFM 2021-2027. Această alocare ar asigura continuitatea politicii de coeziune în reducerea disparităților regionale și în conturarea unei Europe mai reziliente și competitive, care nu lasă pe nimeni în urmă.

Raportul a fost adoptat cu 622 de voturi favorabile, 24 împotrivă și 21 de abțineri. Dintre europarlamentarii români, 30 au votat favorabil pentru acest raport. Au lipsit de la vot Gabriela Firea (PSD), Eugen Tomac (PMP). Singurul europarlamentar care a votat împotrivă a fost Diana Ivanovici Șoșoacă.

Printre măsurile concrete cuprinse în raportul adoptat de plenul Parlamentului European, regăsim:

• Dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și promovarea utilizării schemelor de etichetare pentru a recunoaște calitatea și varietatea produselor tradiționale din zonele rurale. Astfel, cantinele din școli și spitale ar fi locurile perfecte pentru dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare.
  
• Extinderea energiei regenerabile prin stimulente financiare, măsuri precum comunitățile de energie regenerabilă și procese administrative simplificate, pentru a stimula independența energetică regională și sustenabilitatea. Se solicită Comisiei și statelor membre să promoveze politici specifice, care să sprijine renovarea și modernizarea energetică a locuințelor rurale, stimulente financiare pentru tinerii și familiile care își cumpără prima casă la țară, și dezvoltarea de proiecte de locuințe durabile și accesibile, adaptate nevoilor comunităților locale, care să contribuie la atractivitatea și revitalizarea acestor regiuni.
  
• Elaborarea unei strategii rurale pentru perioada de programare post-2027 prin includerea unei dimensiuni rurale în politicile naționale. De asemenea, raportul cere alocarea de resurse specifice pentru modernizarea agriculturii, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a start-up-urilor rurale pentru a face zonele rurale mai conectate, competitive, reziliente și atractive pentru tineri și investitori, asigurând astfel o dezvoltare echilibrată și durabilă pe termen lung și îmbunătățind calitatea vieții.
  
• Introducerea unui mecanism de „rural proofing” care să prevadă verificarea impactului politicilor europene și naționale asupra zonelor rurale.
  
• Consolidarea sinergiilor între Fondurile Structurale și de Investiții ale UE și Horizon Europe (programul UE de cercetare și inovare), precum și cu PAC (Politica Agricolă Comună) în următorul cadru financiar multianual.
  
• Utilizarea tuturor măsurilor care sprijină regiunile rurale, interioare, montane, insulare și ultraperiferice, precum și regiunile transfrontaliere și regiunile de la frontierele externe ale UE, inclusiv cele care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina și care sunt cel mai mult afectate de război, pentru a atenua perturbările economice și a le asigura viitorul și prosperitatea prin noul Regulament BRIDGEforEU.
  
• Menținerea unui model descentralizat pentru programarea și implementarea politicii de coeziune, bazat pe principiul parteneriatului și al guvernanței pe mai multe niveluri și o abordare „de jos în sus”, bazată pe specificul locului. Prin urmare, se solicită implicarea autorităților regionale și locale pentru a asigura un acces direct al acestora la fondurile politicii de coeziune, reducând complexitatea birocratică și scurtând timpii de plată prin proceduri mai simple, platforme digitale intuitive și sprijin tehnic sporit pentru beneficiarii locali. Se propune încurajarea utilizării schemelor de prefinanțare și plată în avans pentru proiectele mici din zonele rurale.
  
• Accelerarea investițiilor în conectivitate în bandă largă, inclusiv 5G, o mai bună acoperire mobilă, rețele de internet de mare viteză, soluții de agricultură digitală și hub-uri de inovare rurală pentru a asigura transformarea digitală regională.
  
• Sprijinirea tinerilor de a rămâne în comunitățile locale („dreptul de a rămâne”) prin acces la oportunități de afaceri (inclusiv terenuri agricole), facilități educaționale și culturale, oferirea de împrumuturi cu dobândă mică și stimulente fiscale pentru a-i ajuta să-și construiască un viitor stabil, garanții alternative pentru tinerii antreprenori și femei, precum și sprijin financiar pentru tinerii fermieri.
  
• Sprijinirea femeilor în mediul rural și sporirea conștientizării privind posibilitățile de finanțare europene existente și viitoare pentru femeile antreprenor, protejarea fermelor de familie.
  

Necesitatea simplificării procedurilor administrative pentru accesarea fondurilor UE prin reducerea birocrației pentru fermieri și micile afaceri rurale și îmbunătățirea coordonării între nivelurile instituționale implicate în gestionarea fondurilor.

• Sprijinirea turismului și a agroturismului prin investiții economice în zonele rurale în sinergie cu sectoarele agricol, pescuit, alimentar și cultural: înființarea de noi trasee verzi și alte trasee naturale, precum și o etichetă care să recunoască mediile excepționale în turismul rural și naturii, similar cu "steagul albastru" acordat plajelor.
  
• Protejarea și promovarea minorităților lingvistice în zonele rurale ale UE, recunoscându-le ca o parte integrantă a patrimoniului cultural european și ca un motor al dezvoltării regionale.
  

În cadrul dezbaterii acestui raport, au luat cuvântul:
Luis-Vicențiu Lazarus (SOS, Grupul europarlamentarilor neafiliați) menționează în plen că România este țara din UE cu cel mai mare deficit, iar creșterea TVA-ului ar putea afecta turismul prin creșteri de accize la combustibil. Mai mult, acesta spune că cei care conduc România nu au fost aleși (deși am avut parte de alegeri în anul 2024 și 2025, iar românii au ales decidenți la nivel local,național, european) și menționează faptul că de 17 ani nu avem autostrăzi în România, iar acum cu investiția în mobilitatea europeană este greu de crezut că se va investi.
Diana Ivanovici Șoșoacă (SOS, Grupul europarlamentarilor neafiliați) menționează că 10 milioane de români aleg să trăiască în afara țării și că măsurile UE alungă oamenii - legându-se de tranziția verde și propagând fake news-uri precum că oamenii nu sunt lăsați să scoată apă din fântână să își ude plantele.
Maria Grapini (PSD, Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) a cerut bugete țintite pentru zonele rurale pentru a consolida tradițiile, meșteșugurile, comerțul, infrastructură, conexiunea la internet, dar și simplificarea accesului la fondurile europene.

Mai mult, raportul susține că specializarea inteligentă și strategiile de diversificare economică ar putea oferi mai multe oportunități în zonele rurale și solicită măsuri pentru combaterea sărăciei în aceste zone. În final, REGI cere Comisiei Europene să elaboreze o strategie rurală pentru perioada de programare post-2027 și să asigure o finanțare UE suficientă pentru teritoriile rurale în viitor.

Politica de coeziune este un pilon strategic pentru a combate discrepanțele între regiuni, iar România are posibilitatea de a deveni un lider regional important care să coaguleze forțele UE. Depinde doar de modul în care vom prioritiza realizarea politicilor în beneficiul zonelor rurale. Cu o bună conectivitate, implicând toți pilonii societății, România poate deveni un model regional.

Este important de reamintit însă faptul că, la data de 31 martie 2025, am absorbit 9,67% din fondurile care sunt alocate României în perioada 2021-2027, ceea ce înseamnă 2,99 miliarde de euro din totalul de 31,5 miliarde de euro.