Pe 24-25 iunie 2025 va avea loc la Haga summit-ul NATO, de importanță mare pentru întreaga Europă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și implicațiile sale globale. Dezbaterea premergătoare din Parlamentul European pe tema summit-ului NATO a reflectat urgența momentului, apelând la coeziune, investiții strategice și o redefinire a priorităților europene.

Kaja Kallas: Investiții în apărare acum, pentru a evita un război mai târziu
În discursul său susținut în plenul Parlamentului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și Securitate, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia este deja o amenințare directă pentru Uniunea Europeană. Aceasta a detaliat o listă alarmantă de acțiuni ostile ale Federației Ruse: încălcări ale spațiului aerian, sabotaje asupra infrastructurii critice, recrutarea criminalilor pentru acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

„Anul trecut, Rusia a cheltuit mai mult pentru apărare decât UE la un loc. Anul acesta, Rusia cheltuiește mai mult pentru apărare decât pentru propria sănătate, educație și politică socială la un loc. Acesta este un plan pe termen lung pentru o agresiune pe termen lung. Nu cheltuiești atât de mult pe armată dacă nu plănuiești să o folosești. Cei care se învecinează cu Rusia au simțit întotdeauna provocările Rusiei mai mult. Cei dintre noi cu o istorie a imperialismului sovietic o simt cel mai mult. Dar amenințarea Rusiei la adresa unității și securității transatlantice este o problemă pentru noi toți. Fiecare țară europeană - și, într-adevăr, fiecare aliat NATO - trebuie să se gândească la apărare. În 2014, țările NATO s-au angajat să investească efectiv 2% din PIB în apărare până în 2024. Dar, într-un an, situația geopolitică s-a schimbat atât de dramatic încât acum ne uităm la o țintă de 5%”, a declarat șefa diplomației europene.

Kaja Kallas a vorbit despre noul instrument SAFE (Security Action for Europe), care va permite statelor membre accesul la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi dedicate industriei de apărare europene. Prin contracte multianuale, producători europeni vor beneficia de predictibilitate, iar achizițiile comune vor stimula scăderea costurilor. Instrumentul este deschis și partenerilor din afara UE care au semnat parteneriate de securitate și apărare. 

Ucraina, prima linie de apărare a Europei
„Dacă nu ajutăm Ucraina, ar fi bine să începem să învățăm rusă”, a spus Kaja Kallas citându-l pe Mark Rutte, secretarul general NATO. Cu peste 50 de miliarde de euro alocați deja pentru sprijin militar, UE rămâne principalul partener al Kievului. În paralel, al 18-lea pachet de sancțiuni europene își propune să înăsprească presiunea economică asupra Kremlinului.
Înaltul Reprezentant a transmis ferm faptul că Europa trebuie să acționeze împreună. Totodată, Kallas a punctat că cei care cred că NATO este o amenințare confundă cauza cu efectul: „Finlanda și Suedia nu s-au alăturat NATO pentru a amenința Rusia, ci pentru că se simt  amenințați de Rusia”. 

Răspunzând criticilor privind cheltuielile pentru apărare în detrimentul educației sau sănătății, Kallas a fost tranșantă, explicând faptul că dacă nu avem apărare, toate celelalte investiții devin inutile. Originară din Estonia, ea a evocat și experiența țărilor de sub Cortina de Fier, afirmând că „ținerea sub ocupație sovietică nu a fost pace, ci lipsa libertății”. 

Intervențiile europarlamentarilor români în dezbatere
Dan Barna (Renew Europe) a pledat pentru asumarea fermă în domeniul apărării a sporirii cheltuielilor de la 2% la 5% din PIB. A cerut un pilon european coerent în NATO, IMM-uri inovatoare în domeniul apărării și parteneriate transatlantice consolidate. Barna a afirmat faptul că pacea de care Europa a beneficiat nu a fost o întâmplare, ci un rezultat al eforturilor comune de-a lungul timpului. 

Dan Nica (S&D) a insistat asupra importanței flancului estic și a vulnerabilităților energetice și cibernetice, cu accent pe atacurile și ingerințele Rusiei în timpul alegerilor din România. A cerut investiții pentru apărare de la „cel mai înalt nivel”. 

Rareș Bogdan (PPE) a criticat frontal retorica anti apărare: „Cine spune că nu avem nevoie de apărare face jocurile Kremlinului”. Acesta a avertizat că dacă Ucraina cade, Moldova și România sunt următoarele pe listă.

Maria Grapini (S&D) a răspuns și ea criticilor privind cheltuielile pentru apărare în detrimentul educației sau sănătății. „Acestea sunt investiții care nu ar folosi nimănui dacă Europa nu s-ar putea apăra în fața unui război”. A pledat pentru investiții directe în producția europeană de armament, cu efecte colaterale benefice: locuri de muncă și venituri pentru europeni, în detrimentul achiziției de armament de la terți. De asemenea, a punctat că cetățenii trebuie să fie informați și să înțeleagă de ce este nevoie de apărare, punând accent pe pericolul de la graniță. 

Georgiana Teodorescu (ECR) a punctat că viitorul summit NATO trebuie să privească harta lumii în complexitatea ei și cu specificitatea fiecărei regiuni în parte, vorbind despre războaiele din Orientul Mijlociu și despre războiul din Ucraina. „Orice soluție care va fi avansată, va trebui să fie adaptată la nevoile, pericolele și particularitățile regiunilor și țărilor membre”, a declarat aceasta. De asemenea, a subliniat faptul că UE trebuie să fie fermă când vine vorba de propria industrie de apărare.

Extrema dreaptă aduce propaganda Kremlinului direct în Parlamentul European de la Strasbourg
Dezbaterea a fost marcată și de opoziția predictibilă a extremei drepte europene, care a invocat necesitatea direcționării banilor spre educație, locuri de muncă sau sănătate. În realitate, aceste discursuri mimează empatia socială, dar servesc retoricii rusești conform căreia „expansiunea NATO” ar fi unul dintre motivele agresiunii ruse în Ucraina și în regiune.

Concluzie
Summit-ul NATO de la Haga este mai mult decât o reuniune formală a statelor membre. Este un moment de luciditate și reafirmare a solidarității pentru Europa. Securitatea Ucrainei, a Republicii Moldova și a României este securitatea Europei. De asemenea, întărirea parteneriatului strategic cu Statele Unite este un obiectiv esențial pentru întreaga Europă în contextul summit-ului. Un punct fierbinte al discuțiilor de la Haga va fi pe necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare ale statelor membre, cei 2% din PIB alocați până acum, fiind considerat un procent insuficient.