Pe 24 martie, Comisia specială a Parlamentului European privind criza locuințelor (HOUS) a găzduit o conferință, în parteneriat cu Comisia Europeană, pentru a discuta modalități de asigurare a accesului cetățenilor UE la locuințe accesibile. Parlamentul European a înființat recent o Comisie specială privind criza locuințelor în Uniunea Europeană, cu un mandat de 12 luni, pentru a propune soluții care să asigure locuințe decente, sustenabile și accesibile pentru toți cetățenii europeni. Comisia are sarcina de a analiza nevoile locative, de a examina politicile de locuire existente în statele membre și de a contribui la viitoarea implementare a planului european pentru locuințe accesibile.

Din comisie, fac parte 3 europarlamentari români: Georgiana Teodorescu (AUR, ECR) și 2 membri supleanți, Vlad Voiculescu (USR,Renew Europe) și Daniel Buda (PNL,PPE).

Evenimentul marchează începutul unei dezbateri ample privind accesibilitatea locuințelor, o problemă pregnantă la nivel european. Conferința a fost deschisă de președinta Comisiei speciale, Irene Tinagli, și de Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen.

În cadrul conferinței, Irene Tinagli a subliniat faptul că "locuințele sustenabile și accesibile nu sunt concepte contradictorii". Ea a evidențiat necesitatea unui efort comun la toate nivelurile de guvernare pentru a aborda criza locuințelor și a menționat faptul că o locuință sustenabilă este cea în care costurile utilităților sunt reduse, fără a afecta veniturile locatarilor. Irene Tinagli a mai subliniat faptul că este nevoie de o abordare coordonată la nivel european pentru a răspunde problemei chiriilor și ratelor ipotecare ridicate, care afectează numeroși cetățeni ai Uniunii Europene. Tinagli a accentuat importanța colectării de informații și opinii diverse pentru a elabora un raport viitor destinat Comisiei Europene, care să conțină propuneri utile în acest domeniu.

Dan Jørgensen, în calitate de Comisar pentru Energie și Locuințe, și-a exprimat dorința de a colabora strâns cu această comisie specială pentru a dezvolta politici eficiente în domeniul locuințelor accesibile și sustenabile. El a evidențiat importanța unei abordări bazate pe dovezi, care să găsească soluții personalizate pentru toate nivelurile: de la local, la regional, național și european, iar schimbul de bune practici între orașele care au realizat deja anumite proiecte de succes este esențial.

De ce trebuie să avem politici în domeniul locuirii?

Conform datelor Eurostat din 2024:

• Prețurile locuințelor au crescut cu 48% în UE între 2010 și 2023 (creșterile anuale cele mai mari au fost înregistrate în 2021 - 8,4% și 2022 - 7,8%, în plină pandemie). Cele mai mari creșteri ale prețurilor au fost observate în Estonia (+209%), Ungaria (+191%) și Lituania (+154%), în timp ce scăderile au fost înregistrate în Italia (-8%) și Cipru (-2%),
• Chiriile au crescut cu 22%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+211%), Lituania (+169%) și Irlanda (+98%).
• Prețurile producătorilor de construcții au crescut cu 52 % între 2010 și 2023, în special în urma războiului provocat de Rusia în Ucraina care a dus la o criză a materiilor prime.

În ultimii ani, 2 crize majore au schimbat modul în care ne raportăm la criza locuirii: pandemia - care ne-a obligat să ne regândim spațiul în care locuim și efectele agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, care ne-a determinat să regândim modul de producție și utilizare a materialelor de construcții, precum și investițiile în eficiența energetică.

Conform unui briefing realizat în luna ianuarie 2025 pentru Parlamentul European, nu există o definiție comună a locuințelor sociale, alocate grupurilor vulnerabile (studenți, familii tinere, familii care câștigă sub un anumit prag), în Uniunea Europeană, iar statele membre implementează abordări variate. Termenul se referă la o gamă largă de scheme diferite chiar și în cadrul aceleiași țări, având însă două elemente recurente: accesibilitatea și existența unor reguli de alocare a locuințelor, gestionate de administrație (și nu lăsate exclusiv mecanismelor pieței). Reglementate de autoritățile publice, locuințele sociale sunt furnizate de diferite niveluri ale administrației publice, fie direct, fie prin intermediul organismelor sau companiilor publice însărcinate cu implementarea politicilor de locuire publică.

A deține o locuință în ziua de astăzi poate fi considerat un privilegiu generațional, în special în țările din Europa de Vest. În România, 69% dintre tinerii și adulții din mediul urban sunt considerați proprietari.

Pentru a putea închiria o locuință sau o achiziționa, oamenii redirecționează din resursele pentru educație și formarea continuă. De cele mai multe ori, cumulul unui salariu mediu nu este suficient pentru o locuință decentă.

În cadrul reuniunii comisiei, s-a insistat pe faptul că locuirea reprezintă un pilon esențial atât pentru coeziunea socială, cât și pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene, însă investițiile în locuințe accesibile rămân insuficiente. Evoluția cererii de locuințe este o parte a problemei, iar locuințele sociale trebuie să fie alocate eficient, astfel încât să răspundă real nevoilor comunității. Orașele trebuie să răspundă nevoilor locative crescute și diversificate ale populației, care variază de la grupuri fără venituri sau cu venituri mici – persoane fără adăpost, migranți, tineri adulți, vârstnici, familii tinere și monoparentale – până la grupurile cu venituri medii și lucrătorii esențiali din multe domenii.

În cadrul discuției au fost evidențiate instrumente europene precum InvestEU și fondurile de coeziune, care pot juca un rol esențial în finanțarea locuințelor accesibile, dar este necesară o mai bună cartografiere a nevoilor locative și o evaluare a eficienței politicilor existente, inclusiv în raport cu sectorul construcțiilor și închirierea pe termen scurt. Platforma de locuire a Băncii Europene de Investiții (BEI) poate facilita cooperarea între guvernele locale și regionale, companiile de construcții, cercetători și cetățeni pentru a dezvolta soluții inovatoare și sustenabile. Totodată, cadrul legislativ trebuie adaptat pentru a încuraja astfel de inițiative și pentru a sprijini implementarea unor soluții moderne și eficiente. Locuirea este un drept fundamental, iar fiecare persoană merită un loc pe care să-l numească „acasă”.

Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, explică faptul că acest concept de acasă pe care oamenii îl caută, ar trebui să însemne securitate și adăpost, un loc unde familia să se întâlnească, dar pentru mulți nu este așa, ci înseamnă mai degrabă griji, criză și chiar moarte. La nivelul Uniunii Europene, pentru 400.000 copiii nu există acasă, iar aceasta este o criză mai profundă decât cea a locuirii clasice. Trebuie să oferim mai multe locuințe accesibile. Impactul se revarsă asupra sectoarelor precum medici, pompieri, profesori etc., care nu își pot permite o locuință sau o chirie decentă în orașul în care doresc să lucreze. Comisarul menționează faptul că se știe ce ar trebui să livreze pentru a combate această criză, întrebarea rămâne „cum?” Comisarul a anunțat în final faptul că va lucra cu statele membre și cu administrațiile locale pentru a veni cu un plan bine pus la punct.

Comisia Europeană și BEI au pus bazele unei platforme paneuropeană de investiții pentru a sprijini construcția de locuințe accesibile și sustenabile. Anunțată în cadrul Forumului BEI de la Luxemburg, inițiativa prevede alocarea a 10 miliarde de euro în următorii doi ani pentru modernizarea fondului locativ și creșterea eficienței energetice a locuințelor din Europa. De asemenea, BEI va lansa un portal unic pentru a facilita accesul la finanțare și consiliere pentru beneficiarii finali. Noua platformă va mobiliza resurse publice și private, implicând instituții financiare internaționale și bănci naționale de promovare, în sprijinul Planului european pentru locuințe accesibile.

Eficiența energetică este o prioritate, având în vedere că două treimi din consumul de energie al gospodăriilor europene sunt destinate încălzirii, iar 46 de milioane de cetățeni se confruntă cu sărăcia energetică. Prin această inițiativă, UE și BEI își propun să reducă costurile locative și să sprijine dezvoltarea unor tehnologii inovatoare în construcții. Pe lângă REPowerEU, Comisia Europeană va colabora îndeaproape cu statele membre prin mecanisme de finanțare precum InvestEU și fondurile de coeziune, facilitând o strategie integrată pentru dezvoltarea locuințelor sustenabile în întreaga Uniune.

Unul dintre subiectele discutate a fost impactul închirierii pe termen scurt asupra sustenabilității locuirii, o problemă care variază de la o țară la alta. Pe de o parte, există cetățeni care preferă acest model de locuire flexibil, dar, pe de altă parte, locuitorii unor orașe se confruntă cu un aflux excesiv de turiști, afectând echilibrul comunităților locale. Autoritățile locale trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a gestiona această criză și pentru a asigura un echilibru între dezvoltarea turismului și dreptul la locuire al rezidenților. Cazul Barcelonei este emblematic, orașul fiind sufocat anual de turiști, ceea ce ridică întrebări asupra reglementării fenomenului. Orașul Barcelona a fost timp de mulți ani adaptat nevoilor turiștilor - pentru a face loc mulțimii, băncile din jurul anumitor obiective au fost înlăturate, iar prețurile pentru închirierea apartamentelor pe termen lung a crescut cu 68% în ultimul deceniu. Autoritățile locale plănuiesc să dubleze taxa pentru turiști - pentru mai mult de 16$ pe noapte pe turist.

În acest context, europarlamentarul Andreas Schneider (Germania, S&D) a subliniat necesitatea de a încuraja construcția de locuințe și de a îmbunătăți accesibilitatea acestora, propunând soluții precum stabilirea unor mecanisme legislative privind plafonarea chiriilor, locuințele sociale și stabilirea unor bune practici naționale și regionale. Europarlamentarul Vlad Voiculescu (Renew Europe) a apreciat deschiderea la dialog pe această temă, evidențiind că problema locuirii nu este doar una de accesibilitate, ci și de sustenabilitate. Deși competența în domeniul locuințelor este în principal națională, el a subliniat că este o provocare cu implicații la nivel european, ceea ce justifică o abordare coordonată la nivelul UE, inclusiv în ceea ce privește soluțiile de finanțare pentru locuințele accesibile. Acesta a subliniat că deși locuirea nu este intră în atribuțiile directe ale Uniunii Europene, este o problemă cu ecou european.


La ce ne putem aștepta?

Aproximativ 10 ședințe sunt programate până la finalul lunii iulie pentru această comisie. Într-adevăr locuirea și dezvoltarea armonioasă a orașelor sunt probleme esențiale pentru Uniunea Europeană, iar conceptul orașului de 15 minute - unde cetățeanul poate ajunge în toate locurile esentiale (spital, primărie, parc, școală) în intervalul menționat - devine o vedetă.

Locuirea este o problemă stringentă, mai ales pentru tinerele familii. Și România a implementat de-a lungul timpului proiecte care să ofere sprijin limitat studenților pentru a plăti chiria sau pentru familiile tinere care, din păcate, nu țin pasul cu inflația. Ce ne lipsește este modul în care putem regândi spațiile pentru beneficiul comunității sau pentru a construi noi cartiere. Avem nevoie de locuințe sustenabile și avem nevoie să regândim orașele.