Lansarea dezbaterilor publice pentru Președinția Română la Consiliul UE în 2019
În data de 24 octombrie 2016 au fost lansate, în mod oficial, dezbaterile publice privind prioritățile României la Președinția Consiliului UE, prin conferința Start pentru 2019 – România la Președinția Consiliului UE, organizată de Cancelaria Prim-Ministrului, ocazie cu care au fost invitați și inițiatorii Platformei de Sprijin RO2019, Bogdan Deleanu, Director Europuls și Ionuț Sibian, Directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Conferința a urmărit explicarea rolului și atribuțiilor Președinției Consiliului UE, dar și identificarea oportunităților, provocărilor și priorităților României în acest context. Așa cum a fost afirmat și la Eurosfat 2016, momentul Președinției este considerat un test de maturitate al României în Uniunea Europeană. La eveniment au fost prezenți Prim-Ministrul Dacian Cioloș, Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, Consilierul Prezidențial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, Președinții pentru Afaceri Externe din Camera Deputaților și Senatul României, Ana Birchall, respectiv Anca Boagiu, Ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache, Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, Cancelaria Prim-Ministrului, Cristian Bădescu, Reprezentantul Permanent al României la UE, Ambasador, E.S. Dna. Luminița Odobescu, Directorul General al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, Președintele Senatului Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și Prof. Univ.Dr. Iordan Gh. Bărbulescu.
În timpul dezbaterii s-a afirmat avantajul României în contextul actual, în care întreaga construcție a UE este deseori contestată, având în vedere că societatea românească se numără printre cele mai pro-europene la nivelul întregii comunități. Președinția poate reprezenta o bună oportunitate pentru organizarea de dezbateri privind viitorul UE și de a recunoaște oportunități pozitive și constructive.
România va trebui să-și asume rolul de honest broker – de un negociator onest și imparțial față de celelalte state membre care va trebui să demonstreze viziune și să orienteze discuțiile între toate structurile Consiliului UE spre direcții de compromis. Aceste atribute vor fi cu atât mai necesare cu cât perioada Președinției nu va fi lipsită de provocări, având în vedere că va fi stabilit un nou ciclu financiar post 2020, se vor finaliza negocierile pentru BREXIT și vor avea loc alegerile europene.
De asemenea, efortul diplomatic în ceea ce privește coordonarea negocierilor va presupune identificarea priorităților de interes pentru România, dar și pentru agenda UE, capacitatea de a construi majorități în jurul unei idei care să reflecte pozițiile majorității statelor membre și capacitatea de a negocia și susține punctele de vedere comune în raport cu Parlamentul European pentru finalizarea procesului legislativ.
Printre marile dosare pe care România trebuie să le cunoască și va fi nevoita să le gestioneze la cel mai înalt nivel, se vor număra cel puțin: BREXIT, viitorul politic și constituțional al UE, Cadrul financiar multianual, politica europeană de vecinătate, migrația sau politica energetică.
Potrivit celor exprimate de Prim-Ministrul Dacian Cioloș, pentru a se asigura buna desfășurare a activităților și acțiunilor presupuse de Președinția Consiliului UE, a fost înființată o unitate specială în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului care va asigura pregătirea în baza unui Master Plan cu acțiuni prioritare pe partea administrativă și tehnică.
Viziunea Europuls, exprimată de Bogdan Deleanu, a ceea ce înseamnă o Președinție de succes, s-a canalizat pe trei coordonate esențiale de care trebuie să se țină cont, și anume leadership, inovație și capacități. România trebuie și poate să demonstreze leadership într-un domeniu cheie, cum ar fi piața ICT sau lupta anticorupție. De asemenea, dosarele și politicile UE supuse marilor dezbateri, spre exemplu Politica de Coeziune, au nevoie de o abordare inovatoare iar cât privește capacitatea României de a asigura Președinția Consiliului UE la un nivel cât mai ridicat, sunt necesare resurse umane înalt calificate, cu o cunoaștere temeinică a structurii, mecanismelor și politicilor UE.
În același timp, Europuls consideră momentul 2019 ca unul cu un imens potențial pozitiv asupra întregii societăți românești, dincolo de capacitatea Președinției Române a Consiliului UE de a impune sau nu anumite priorități tematice. O bună pregătire pentru 2019 necesită îmbunătățirea capacităților și expertizei pe probleme europene la nivelul administrației, societății civile, mediului de afaceri și mai ales în rândul jurnaliștilor, iar efectul pe termen lung nu poate fi decât unul benefic pentru România.
Platforma RO2019 își propune să regrupeze federații, rețele, platforme, coaliții şi think tank-uri cu diverse arii de expertiză și interes în politici europene, precum și experți în afaceri europene. FDSC dorește ca societatea civilă să fie un actor activ în perioada de pregătire și pe parcursul președinției, având deja în România platforme precum Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) care au început să lucreze cu Directoratul de Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) si să se alăture colegilor lor din Finlanda (Finlanda parte a trioului) în identificarea de teme comune de lucru. Platforma își propune să fie un partener pentru instituțiile din România în acest demers și sperăm ca teme precum pilonul social european, antreprenoriatul social, Marea Neagră, starea democrației și lupta anticorupție, să fie abordate de către România în 2019.
Conferința a urmărit explicarea rolului și atribuțiilor Președinției Consiliului UE, dar și identificarea oportunităților, provocărilor și priorităților României în acest context. Așa cum a fost afirmat și la Eurosfat 2016, momentul Președinției este considerat un test de maturitate al României în Uniunea Europeană. La eveniment au fost prezenți Prim-Ministrul Dacian Cioloș, Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, Consilierul Prezidențial pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, Președinții pentru Afaceri Externe din Camera Deputaților și Senatul României, Ana Birchall, respectiv Anca Boagiu, Ministrul Afacerilor Interne, Dragoș Tudorache, Ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene, Cancelaria Prim-Ministrului, Cristian Bădescu, Reprezentantul Permanent al României la UE, Ambasador, E.S. Dna. Luminița Odobescu, Directorul General al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, Președintele Senatului Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și Prof. Univ.Dr. Iordan Gh. Bărbulescu.
În timpul dezbaterii s-a afirmat avantajul României în contextul actual, în care întreaga construcție a UE este deseori contestată, având în vedere că societatea românească se numără printre cele mai pro-europene la nivelul întregii comunități. Președinția poate reprezenta o bună oportunitate pentru organizarea de dezbateri privind viitorul UE și de a recunoaște oportunități pozitive și constructive.
România va trebui să-și asume rolul de honest broker – de un negociator onest și imparțial față de celelalte state membre care va trebui să demonstreze viziune și să orienteze discuțiile între toate structurile Consiliului UE spre direcții de compromis. Aceste atribute vor fi cu atât mai necesare cu cât perioada Președinției nu va fi lipsită de provocări, având în vedere că va fi stabilit un nou ciclu financiar post 2020, se vor finaliza negocierile pentru BREXIT și vor avea loc alegerile europene.
De asemenea, efortul diplomatic în ceea ce privește coordonarea negocierilor va presupune identificarea priorităților de interes pentru România, dar și pentru agenda UE, capacitatea de a construi majorități în jurul unei idei care să reflecte pozițiile majorității statelor membre și capacitatea de a negocia și susține punctele de vedere comune în raport cu Parlamentul European pentru finalizarea procesului legislativ.
Printre marile dosare pe care România trebuie să le cunoască și va fi nevoita să le gestioneze la cel mai înalt nivel, se vor număra cel puțin: BREXIT, viitorul politic și constituțional al UE, Cadrul financiar multianual, politica europeană de vecinătate, migrația sau politica energetică.
Potrivit celor exprimate de Prim-Ministrul Dacian Cioloș, pentru a se asigura buna desfășurare a activităților și acțiunilor presupuse de Președinția Consiliului UE, a fost înființată o unitate specială în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului care va asigura pregătirea în baza unui Master Plan cu acțiuni prioritare pe partea administrativă și tehnică.
Viziunea Europuls, exprimată de Bogdan Deleanu, a ceea ce înseamnă o Președinție de succes, s-a canalizat pe trei coordonate esențiale de care trebuie să se țină cont, și anume leadership, inovație și capacități. România trebuie și poate să demonstreze leadership într-un domeniu cheie, cum ar fi piața ICT sau lupta anticorupție. De asemenea, dosarele și politicile UE supuse marilor dezbateri, spre exemplu Politica de Coeziune, au nevoie de o abordare inovatoare iar cât privește capacitatea României de a asigura Președinția Consiliului UE la un nivel cât mai ridicat, sunt necesare resurse umane înalt calificate, cu o cunoaștere temeinică a structurii, mecanismelor și politicilor UE.
În același timp, Europuls consideră momentul 2019 ca unul cu un imens potențial pozitiv asupra întregii societăți românești, dincolo de capacitatea Președinției Române a Consiliului UE de a impune sau nu anumite priorități tematice. O bună pregătire pentru 2019 necesită îmbunătățirea capacităților și expertizei pe probleme europene la nivelul administrației, societății civile, mediului de afaceri și mai ales în rândul jurnaliștilor, iar efectul pe termen lung nu poate fi decât unul benefic pentru România.
Platforma RO2019 își propune să regrupeze federații, rețele, platforme, coaliții şi think tank-uri cu diverse arii de expertiză și interes în politici europene, precum și experți în afaceri europene. FDSC dorește ca societatea civilă să fie un actor activ în perioada de pregătire și pe parcursul președinției, având deja în România platforme precum Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) care au început să lucreze cu Directoratul de Cooperare Internațională și Dezvoltare (DEVCO) si să se alăture colegilor lor din Finlanda (Finlanda parte a trioului) în identificarea de teme comune de lucru. Platforma își propune să fie un partener pentru instituțiile din România în acest demers și sperăm ca teme precum pilonul social european, antreprenoriatul social, Marea Neagră, starea democrației și lupta anticorupție, să fie abordate de către România în 2019.
