Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Newsletter Europuls 13-19 Mai

Hristos a Înviat și sperăm că v-ați încărcat bateriile după sărbătorile de Paște!

Parlamentul European a luat o pauză, însă alegerile europene se apropie cu pași repezi, iar vocea ta trebuie auzită! Europuls ți-a pregătit un nou newsletter care să te țină la curent cu tot ce se întâmplă nou la nivel european.

Enjoy!
Comisia Europeană lansează prima etapă de consultare privind Telemunca și dreptul la deconectare
La data de 30 Aprilie, Comisia Europeană a lansat prima etapă de consultare a partenerilor sociali privind munca la distanță echitabilă și dreptul la deconectare.

Odată cu instalarea pandemiei de COVID-19 munca la distanță sau cum îi spunem mai des - Remote -, a devenit din ce în ce mai căutată de candidați, angajați aducându-le diverse oportunități flexibile acestora. În același timp, dorința de a lucra mai mult de la distanță decât de la birou a venit la pachet și nevoia de a exista o delimitare clară între ceea ce înseamnă viață profesională și viață privată, această limită fiind încălcată de angajatori de foarte multe ori.

Ulterior rezoluției din 2021 a Parlamentului European, au fost lansate negocieri pentru a fi actualizat Acordul Cadru din 2022 privind munca la distanță (Framework Agreement on Telework).Consultarea va avea loc pe 11 Iunie 2024.

Câteva aspecte cheie despre care se discută în contextul telemuncii atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul legislației naționale:

  • dreptul de a solicita munca la distanță - principiul „voluntar”;
  • organizarea și înregistrarea timpului de lucru;
  • siguranța și sănătatea în muncă;
  • echipamente și compensarea costurilor de telemuncă;
  • dreptul la deconectare;
  • condiții de angajare și de muncă decentă pentru lucrătorii la distanță;
Mai multe informații aici. 
Forumul Global privind Democrația Directă Modernă
A început numărătoarea inversă pentru Forumul Global privind Democrația Directă Modernă!

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană lansează a XII-a ediție a Forumului Eurosfat, care anul acesta capătă o dimensiune internațională prin Forumul Global privind Democrația Directă Modernă ce va avea loc pentru prima dată în Europa de Est.
- evenimentul internațional se va desfășura în perioada 15-18 mai 2024, în București, România
- vor exista sesiuni pe multiple teme legate de nivelul de încredere în democrație
- sunt abordate probleme de interes global și național, precum democrația, participarea civică a cetățenilor, în special a tinerilor, lipsa de încredere în instituții, digitalizarea și altele.

Dacă nu v-ați înscris până acum, vă invităm să accesați următorul link pentru a completa formularul de înscriere. Locurile se epuizează rapid! Ne vedem la #EUROSFAT2024.
Eroziunea încrederii în democrație și ascensiunea extremismului în Europa
În contextul alegerilor europene din 2024, umbra neîncrederii planează greu asupra peisajului democratic al Europei. Această eroziune a încrederii nu este un fenomen brusc, ci mai degrabă o cumulare de diferite cauze și motive care au fermentat sub suprafață pentru ceva timp.

Cauzele neîncrederii în democrație:

În primul rând, prevalența campaniilor de dezinformare și informații false propagate prin intermediul platformelor de social media a semănat semințe de îndoială în mintea alegătorilor. Răspândirea deliberată a falsurilor, cu scopul de a discredita adversarii politici și de a submina procesul electoral, a zguduit încrederea cetățenilor în sistemul democratic.

Mai mult, problemele de corupție și abuz în instituțiile politice au erodat în continuare încrederea. Scandalurile in care sunt implicati politicieni de marcă și acuzațiile de fraudă electorală au aruncat o umbră asupra legitimității guvernării democratice. Percepția că politicienii își servesc interesele proprii în locul celor ale populației a condus la o deziluzie răspândită printre alegători.

În plus, inegalitățile socio-economice și nedreptățile sistemice au alimentat sentimente de marginalizare și alienare. Comunitățile marginalizate, simțindu-se neglijate de partidele politice tradiționale, au devenit teren fertil pentru ideologiile extremiste care promit soluții radicale pentru nemulțumirile lor.

Ascensiunea extremismului

Eroziunea încrederii în democrație a creat un teren fertil pentru ascensiunea extremismului în Europa. Grupurile extremiste exploatează dezamăgirea și sentimentul de alienare al cetățenilor pentru a-și propaga ideologiile divizive. Nesiguranța economică, anxietățile culturale și percepția de decădere a societății servesc ca catalizatori pentru radicalizarea indivizilor.

Proliferarea retoricii extremiste, atât online, cât și offline, a condus la normalizarea discursului de ură și a atitudinilor xenofobe. Minoritățile etnice și religioase suportă povara acestui val crescut al intoleranței, fiind confruntate cu discriminare și violență din partea grupurilor extremiste. 

Partide extremiste în Parlamentul European

Printre partidele mai extremiste reprezentate în Parlamentul European se află și grupul Identitate și Democrație (ID). Grupul ID, compus din partide cu agende naționaliste și eurosceptice, susține politici menite să restricționeze imigrația, să recupereze suveranitatea națională și să demanteleze instituții supranaționale precum Uniunea Europeană. În timp ce se prezintă drept campioni ai identității naționale și ai valorilor tradiționale, aceste partide promovează adesea narative xenofobe și excluzioniste care subminează principiile multiculturalismului și solidarității.

Combaterea extremismului și restaurarea încrederii în democrație

Pentru a aborda provocările duale ale scăderii încrederii în democrație și a ascensiunii extremismului, eforturi concertate trebuie depuse atât la nivel instituțional, cât și la nivel social. Consolidarea instituțiilor democratice prin transparență, responsabilitate și reforme electorale este esențială pentru reconstruirea încrederii în procesul politic.

Investițiile în educație civică și în alfabetizarea mediatică sunt cruciale pentru a imuniza cetățenii împotriva influenței dezinformării și propagandei extremiste. Împuternicirea comunităților marginalizate și abordarea nemulțumirilor subiacente este imperativă pentru a preveni radicalizarea ulterioară a indivizilor vulnerabili.

Alegerile joacă un rol crucial în combaterea extremismului, oferind un mecanism pașnic pentru exprimarea și participarea politică. Prin asigurarea alegerilor libere și corecte, societățile democratice reafirmă angajamentul lor față de principiile pluralismului și toleranței.
Opportunities of the week: 13-19 Mai
EDA Traineeship Programme

Agenția Europeană de Apărare organizează anual un program de stagii destinat absolvenților de studii universitare care doresc să facă tranziția către piața muncii în cadrul unei organizații europene din domeniul apărării.
- candidații trebuie să fie cetățeni ai unui stat membru al Agenției;
- diplomă de studii superioare;
- cunoașterea limbii engleze și a altei limbi a statelor participante;
- cunoștințe legate de activitățile operaționale ale AEA.
- ddl: 21 mai 2024.

Stagiile Schuman au rolul de a îmbunătăți cunoștințele privitoare la activitatea instituțiilor Uniunii Europene. Acestea sunt plătite și au loc într-unul din locurile oficiale de desfășurare a activității Parlamentului European - Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg - sau în birourile de legătură ale Parlamentului din statele membre.
- domenii: politicile interne și externe ale UE, finanțe, legislație, multilingvism, administrație, infrastructură și logistică, comunicații sau tehnologia informației.
- pentru stagiul desfășurat în perioada octombrie-februarie, termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 31 mai 2024. 

Banca Centrală Europeană oferă consiliere și burse de 10.000 de euro pentru 15 femei care sunt cetățene ale Uniunii Europene și care urmează studii postuniversitare în domenii precum economie, statistică, inginerie și informatică.
- Scopul acestui program este de a sprijini femeile în finalizarea studiilor și de a le impulsiona carierele, BCE oferind informații cu privire la oportunitățile de viitor pe care le pot avea.
- condiții: înscrierea într-un program postuniversitar în domeniile menționate anterior în cadrul unei universități europene
- existența unui deficit de finanțare care împiedică continuarea studiilor
- o serie de rezultate considerabile în timpul studiilor de licență.
- înscrieri deadline: 17 mai 2024.

NATO Internship Programme
Cea de-a 22-a ediție a programului de stagii NATO este acum deschisă pentru aplicații! -
- stagii de șase luni candidaților aflați în al treilea an de studii universitare sau proaspeților absolvenți ai unui program de licență sau de masterat.
- Stagiile se desfășoară în cadrul sediului NATO din Bruxelles, Belgia.
- candidații trebuie să aibă vârsta de peste 21 de ani, să fie cetățeni ai unui stat membru NATO, să aibă doi ani de studii universitare finalizați sau să fi obținut diploma de studii superioare cu mai puțin de un an înainte de depunerea aplicației, și să cunoască cel puțin una din limbile oficiale ale organizației.
- Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este luni, 20 mai 2024.
- Deadline aplicații: 5 mai 2024.

EIGE Gender Equality Forum 2024
A început numărătoarea inversă pentru cea de-a doua ediție a Forumului pentru Egalitatea de Gen!
Evenimentul este conceput pentru a oferi tinerilor europeni posibilitatea de a-și face vocea auzită în privința celor mai presante probleme legate de egalitatea de gen în urma unui an semnificativ din punct de vedere electoral.
- înscrieri până la data de 30 mai 2024.

Joint Research Centre
Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) caută cercetători în domenii precum: științe naturale, științe sociale, matematică, statistică, informatică, inginerie.
Candidații trebuie să fie cetățeni ai UE și să vorbească fluent limba engleză.
Apar oportunități noi de job în fiecare săptămână!
Reperele acestei săptămâni în istoria Uniunii Europene 13 Mai - 19 Mai
13 Mai 1997
În cadrul Declarației de la Paris, Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene Occidentale (UEO) și-a reafirmat angajamentul față de rolul esențial al UEO în cadrul arhitecturii de securitate europeană, subliniind necesitatea consolidării capacității organizației de a contribui la menținerea stabilității în regiune.

14 Mai 1953
În timpul vizitei în Regatul Unit, cancelarul german Konrad Adenauer a rostit un discurs în care a subliniat necesarul integrării europene și a evidențiat contribuția semnificativă a Regatului Unit la acest proces de unificare.

15 Mai 1962
Charles de Gaulle ține o conferință de presă la Paris, în cadrul căreia își reafirmă conceptul de Europă a Națiunilor, afirmând că „nu poate exista o altă Europă decât cea a statelor [naționale]”

16 Mai 2003
Rezultatele referendumului din Slovacia privind aderarea la Uniunea Europeană au indicat că o majoritate semnificativă a poporului slovac (93%) susține intrarea țării în Uniunea Europeană începând cu 1 mai 2004. Participarea la vot în cadrul referendumului a fost de 52%.

17 Mai 2004
A avut loc Reuniunea Consiliului Afaceri Generale și Relații Externe de la Bruxelles, ce prezintă coordonarea dintre comisarul pentru relații externe, Christopher Patten și Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate comună (PESC), Javier Solana în evidențierea importanței coerenței acțiunii externe a Uniunii Europene.

18 Mai 1950
Președintele SUA, Harry S. Truman, a oficializat recunoașterea Declarației Schuman, oferind sprijinul american propunerii franceze.

19 Mai 1978
Misiunea Portugaliei la Comunitatea Economică Europeană (CEE) a transmis o telegramă către Ministerul portughez de Externe, raportând avizul pozitiv emis de către Comisia Europeană în legătură cu cererea de aderare a Portugaliei la Comunitățile Europene.
Biblioteca Europeană by Europuls
Christopher J. Bickerton - The European Union: A Citizen's Guide

Dedicată tuturor cetățenilor europeni, această carte reprezintă o introducere a elementară a Uniunii Europene - - istoria sa, politica sa și rolul său astăzi. Pentru cei mai mulți dintre noi în prezent, „Europa” se referă la Uniunea Europeană. În centrul unei crize aparent fără sfârșit, UE rămâne o cutie neagră, închisă în înțelegerea publică. Este o țară? Un imperiu? Este Europa condusă de Germania sau de birocrații europeni? Există o singură economie europeană după toți acești ani de integrare economică? Și ar fi trebuit să primească Uniunea Europeană Premiul Nobel pentru pace în 2012? Criticii ne spun că UE subminează democrația. Au dreptate? În această lucrare provocatoare, politologul Chris Bickerton oferă un răspuns la toate aceste întrebări cheie și multe altele într-un moment în care înțelegerea a ceea ce este UE și ce face este mai importantă ca niciodată înainte.

Anu Bradford - The Brussels Effect: How the European Union Rules the World

Pentru mulți observatori, Uniunea Europeană se zbate într-o criză profundă. Între creșterea lentă; tulburările politice urmate de o decadă de politică de austeritate; Brexit; și creșterea influenței asiatice, UE este văzută ca o putere în declin pe scena mondială.

Profesoara de drept la Universitatea Columbia, Anu Bradford, susține contrariul în cartea sa importantă, "The Brussels Effect": UE rămâne o superputere influentă care modelează lumea în imaginea sa. Prin promulgarea reglementărilor care formează mediul de afaceri internațional, ridicând standardele la nivel mondial și conducând la o europeanizare notabilă a multor aspecte importante ale comerțului global, UE a reușit să influențeze politica în domenii precum protecția datelor, sănătatea și siguranța consumatorului, protecția mediului, concurența și discursul online de ură. Și în contrast cu modul în care marile puteri își exercită influența globală, "The Brussels Effect" - o frază inventată pentru prima dată de Bradford în 2012 - eliberează UE de la un rol direct în impunerea standardelor, deoarece forțele pieței sunt adesea suficiente, companiile multinaționale extinzând voluntar regulile UE pentru a-și guverna operațiunile lor globale.

"The Brussels Effect" arată cum UE a dobândit astfel de putere, de ce companiile multinaționale folosesc standardele UE ca standarde globale și de ce rolul UE ca regulator al lumii este probabil să supraviețuiască declinului său economic gradual, extinzând influența UE mult în viitor.

Daren Acemoglu & James Robinson - Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty

Briliantă și captivantă, această carte răspunde la întrebarea care a intrigat experții de secole: De ce sunt unele națiuni bogate și altele sărace, divizate de bogăție și sărăcie, sănătate și boală, hrană și foamete?

Este cultura, vremea, geografia? Poate ignoranța în privința politicilor corecte?

Simplu, nu. Niciunul dintre acești factori nu este fie definitiv, fie destin. Altfel, cum să explicăm de ce Botswana a devenit una dintre cele mai rapide țări în creștere din lume, în timp ce alte națiuni africane, cum ar fi Zimbabwe, Congo și Sierra Leone, sunt cufundate în sărăcie și violență?

Bazându-se pe cincisprezece ani de cercetare originală, Daron Acemoglu și James Robinson arată în mod concludent că sunt instituțiile politice și economice create de om care stau la baza succesului economic (sau lipsei acestuia). Coreea, să luăm doar unul dintre exemplele lor fascinante, este o națiune remarcabil de omogenă, totuși oamenii din Coreea de Nord sunt printre cei mai săraci de pe pământ, în timp ce frații și surorile lor din Coreea de Sud sunt printre cei mai bogați. Sudul a creat o societate care a oferit stimulente, a recompensat inovația și a permis tuturor să participe la oportunitățile economice. Succesul economic astfel stimulat a fost susținut pentru că guvernul a devenit responsabil și receptiv față de cetățeni și marea masă a oamenilor. Din păcate, oamenii din nord au suferit decenii de foamete, represiune politică și instituții economice foarte diferite, fără sfârșit la orizont. Diferențele dintre Corei se datorează politicii care a creat aceste traiectorii instituționale complet diferite.

Acemoglu și Robinson aduc dovezi istorice extraordinare din Imperiul Roman, statele-cetăți Maya, Veneția medievală, Uniunea Sovietică, America Latină, Anglia, Europa, Statele Unite și Africa pentru a construi o nouă teorie a economiei politice cu o mare relevanță pentru marile întrebări ale zilei de azi.
Acest newsletter a fost creat de: Andreea-Mirela Năvîrgeac, Robert Crețu, Ariana Ghiță, Daria Sorescu și Adela-Alexandra Cosgarea.
Update cookies preferences