Astăzi, 16 iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat oficial propunerea sa privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene 2028-2034. Este unul din documentele fundamentale ale funcționării UE, iar discuțiile pe CFM au adus de-a lungul timpului conflicte, tensiuni și alianțe între statele membre UE. Această propunere marchează începutul unui proces lung de negocieri, menit să asigure că resursele financiare ale Uniunii sunt direcționate eficient către prioritățile politice și economice ale statelor membre. Proces din care România trebuie să facă parte în mod activ, întrucât țara noastră este un beneficiar net al fondurilor europene, primind mai multe fonduri decât contribuția sa la buget.

Mai mult decât un simplu exercițiu bugetar, CFM-ul reflectă viziunea strategică comună a statelor membre și definește, în termeni financiari, nivelul de ambiție al Uniunii pentru anii care urmează.

Noul cadru prezentat astăzi se dorește a fi modern și mult mai flexibil, să finanțeze priorități actuale și să se poată adapta la urgențe. De asemenea, fiecare euro ar trebui să devină mult mai simplu de accesat de către beneficiari, fie că sunt state membre, antreprenori, societate civilă, media.

Astfel, suma propusă de Comisie pentru a finanța cheltuielile pentru perioada 2028-2034 ajunge la 2000 miliarde EUR, aproape dublu față de cadrul din prezent 2021-2027.

• Cine contribuie, cine beneficiază?

În actualul exercițiu financiar, pentru perioada 2021–2027, Uniunea Europeană dispune de un buget multianual în valoare de aproximativ 1.211 miliarde de euro (în prețuri constante 2018).

Pentru a susține acest efort bugetar comun, fiecare stat membru contribuie anual la bugetul UE în funcție de capacitatea sa economică, printr-o contribuție națională calculată ca un procent de 1,1% din venitul național brut (VNB). Această formulă are în vedere principiul echității și al solidarității: statele mai prospere contribuie mai mult, în timp ce toate beneficiază, direct sau indirect, de politicile și investițiile finanțate la nivel european. De exemplu, România contribuie anual la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 2,5–3 miliarde de euro, în timp ce fondurile europene alocate țării noastre pentru perioada 2021–2027 depășesc 80 de miliarde de euro.

O propunere de 2000 miliarde, adică dublă față de cadrul actual, ridică semne de întrebare legate de finanțarea acestui cadru. Comisia propune ca resursele suplimentare să vină din surse noi de venituri la bugetul UE, adică venituri ce provin de exemplu din:
- taxarea actorilor poluanți (sistemul de comercializare a emisiilor al UE - ETS 1, mecanismul de taxare al - carbonului la frontieră - CBAM)
- o taxă pe deșeurile electronice, similară taxei existente pe deșeurile de ambalaje din plastic. Aceasta ar implica - o contribuție financiară din partea statelor membre, bazată pe cantitatea de deșeuri electronice nereciclate generate, stimulând o mai bună gestionare a deșeurilor și recuperarea resurselor
- accizele din tutun

• Pe ce se cheltuie banii?

Bugetul Uniunii Europene pentru 2021-2027 a fost structurat în jurul a 7 domenii-cheie, menite să asigure redresare și dezvoltare sustenabilă. Cea mai mare parte a fondurilor, 392 miliarde euro, a fost alocată politicii de coeziune, pentru reducerea disparităților regionale și sprijinirea ocupării. România s-a numărat printre principalii beneficiari.

Politica Agricolă Comună a primit aproximativ 386 miliarde euro, direcționate către sprijinul fermierilor și dezvoltarea rurală durabilă. Un accent puternic a fost pus pe tranziția verde, cel puțin 30% din buget fiind dedicat combaterii schimbărilor climatice, prin investiții în energie regenerabilă și infrastructură sustenabilă. Totodată, au fost consolidate investițiile în digitalizare, cercetare (Horizon Europe), educație (Erasmus+) și inovare.

Aceste linii de finanțare se păstrează în noua propunere, Comisia oferind 300 miliarde EUR pentru sprijinirea fermierilor europeni, 200 miliarde EUR pentru pescari, 14% din cheltuieli vor fi dedicate obiectivelor sociale.

De asemenea, Horizon Europe și ERASMUS+ sunt recunoscute ca fiind programe cheie, astfel că se propune îmbunătățirea lor și, în plus, crearea programului Agora EU, ce va reuni inițiativele din domeniul mass-mediei, culturii, democrației și valorilor europene comune, într-un format mai accesibil pentru beneficiari.

• Ce se schimbă practic?

De data aceasta, în loc de 7 domenii cheie, vom avea doar 4, ca prim pas al simplificării propuse de Comisie. În plus, securitatea capătă un rol mai proeminent, nu doar din perspectivă financiară, dar și din perspectiva sprijinirii zonelor aflate în risc de securitate, precum regiunile apropiate geografic de Ucraina.

Vedem un CFM structurat astfel:

1. Planuri de parteneriat naționale și regionale - fondurile de coeziune, cele de dezvoltare regională și cele de agricultură vor intra sub un alt cadru, în care să existe o coordonare mai bună între guverne și autoritățile locale. Aceste planuri vor include, după modelul PNRR, atât reforme, cât și investiții.

În prezent, fondurile europene sunt alocate statelor membre pe baza unor criterii precum nivelul de dezvoltare regională (PIB/locuitor), rata șomajului sau indicatori sociali. Regiunile mai puțin dezvoltate primesc finanțări mai mari, în special prin politica de coeziune. Prin noua propunere, Comisia păstrează ideea ca regiunile dezvoltate să primească finanțări suplimentare, oferind ca cifre 218 miliarde EUR.

Legat de modul în care ajung fondurile europene la beneficiari, banii sunt gestionați în prezent prin programe naționale operaționale, aprobate de Comisia Europeană, iar implementarea se face în parteneriat cu autoritățile locale. În multe state, inclusiv România, o parte din fonduri este administrată direct la nivel regional, de exemplu, prin agențiile de dezvoltare regională (ADR-uri), care coordonează Programele Regionale și lucrează direct cu autoritățile locale pentru finanțarea proiectelor.

Comisia propune ca pentru viitorul CFM post-2027, modelul PNRR să fie replicat în ideea creării unui plan de reforme și investiții, elaborat în parteneriat guvern - autorități locale, care să atingă mai multe domenii (adică să nu mai fie legat de un singur program) și să permită o gestionare duală a fondurilor, oferind flexibilitate statelor dar și responsabilitate în asumarea reformelor.

2. Fondul de competitivitate - 451 miliarde EUR vor fi alocate pentru a spori competitivitatea UE, însemnând că investițiile alocate apărării vor crește de 5 ori, că Facilitatea de Conectare a Europei va primi 81 miliarde EUR pentru a finanța nu doar infrastructură sustenabilă, dar și mobilitate militară.

3. Global Europe - fondul prin care vor fi sprijiniți partenerii UE, adică statele terțe inclusiv Republica Moldova și Ucraina, va beneficia de 200 miliarde EUR.

4. Un buget flexibil - Comisia propune crearea unui fond de împrumuturi de 400 miliarde EUR, care să poată fi accesat pentru situații de urgență.

Reacții imediate

Comisarul Serafin, responsabil de bugetul UE, s-a lăsat așteptat ore bune în Parlamentul European, din cauza întârzierii discuțiilor din interiorul Comisiei. Europarlamentarii au reacționat în Comisia de Buget a Parlamentului European la propunere, solicitând documente detaliate și explicații suplimentare.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European privind CFM 2028-2034, a avut o reacție imediată, menționând că Parlamentul European“va respinge comasarea agriculturii și coeziunii cu alte fonduri europene”.