Parchetul European își începe activitatea – un moment necesar și mult așteptat

De Alin Orgoan și Tana Foarfă, experți afiliați Europuls – Centrul de Expertiză Europeană

Încă de când Uniunea Europeană a început să sprijine dezvoltarea statelor membre cu fonduri europene, s-a pus întrebarea : cum ne vom asigura că banii vor ajunge acolo unde trebuie, adică transformați în reforme și măsuri concrete pentru a îmbunătăți viața cetățenilor, și cum știm că vor fi folosiți așa cum trebuie, adică pentru binele cetățenilor și nu a unor grupuri de interese ? Mulți au văzut oportunitatea fondurilor europene ca un avantaj personal de a se îmbogăți. Bani meniți să ajute cetățenii au intrat în buzunarele altor interese, de la politicieni la grupuri de mafioți, la tot felul de oligarhi și firme de consultanță fictive. Din acest motiv a fost creat în 1999 Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), menit să propună și să supravegheze măsurile administrative necesare pentru a proteja bugetul european împotriva fraudelor. OLAF are un rol important în a preveni și a detecta fraude cu fonduri europene, în a urmări parcursul banilor și de a îi recupera în caz de situații de fraudă și corupție.

Dacă avem OLAF, de ce avem nevoie de un Parchet European?

Deși OLAF își îndeplinește foarte bine bine rolul administrativ, îi lipsește o competență esențială: nu poate stabili răspunderea penală pentru aceste fapte. Practic, cum ne asigurăm că hoții sunt pedepsiți, că infractorii sunt trași la răspundere?
Din acest motiv, Parchetul European este creat în scopul de a investiga infracțiunile cu fonduri europene. Iar 1 iunie 2021 devine o zi istorică pentru Uniunea Europeană, fiindcă este prima zi de funcționare a Parchetului European.
Iar funcționarea sa, mai ales în această perioadă, este esențială. Vinovații de fraudă cu fonduri europene sunt responsabili pentru lipsa de reforme care putea să repare decalajele între statele membre. Dacă nu ar fi existat aceste fraude, România, precum și alte țări europene, ar fi putut avea sisteme medicale, educaționale, administrative și juridice mult mai performante, mai moderne și mai bine pregătite să facă față pandemiei.
Infrastructura rutieră nu ar exista doar pe hârtie, iar infrastructura feroviară ar fi fost demult înlocuită sau îmbunătățită. Greu de crezut, însă toate aceste măsuri s-ar fi putut realiza cu banii pierduți din aceste fonduri. Conform calculelor Parchetului European, corupția, delapidarea și frauda în numeroasele sale forme duc la pierderea anuală de către UE a aproximativ 500 de milioane de euro, la aceastea adăugându-se fraudă vamală și de TVA în valoare de 50 de miliarde de euro pe an.
Să ne imaginăm unde am ajunge peste câțiva ani dacă aceleași derapaje s-ar produce cu o sumă de 750 de miliarde de euro. Criza economică și socială provocată de pandemie a determinat Uniunea European să ia măsuri fără precedent și să lanseze un pachet generos de finanțare pentru statele membre în valoare de 750 miliarde de euro, bani împrumutați pe piețele financiare. 90% din aceștia sunt accesibili în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, un instrument masiv prin care statele membre pot folosi 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a realiza reforme și investiții în mediu, digitalizare, competitivitate, măsuri sociale, modernizarea sistemului de sănătate și de educație, competențe și creare de locuri de muncă pentru tineri, măsuri pentru copii.

Cum va funcționa în practică Parchetul European?

Vorbim de un Parchet similar cu cel pe care îl cunoaștem și în România, dar cu o putere imensă: Parchetul European nu are delimitări teritoriale și arată că principiul cooperării transfrontaliere în domeniul juridic poate avea un impact real.
Deși regulamentul care instituie cooperarea consolidată între 22 de State membre pentru crearea Parchetului European a intrat în vigoare pe 12 octombrie 2017, operaționaliazarea acestuia a necesitat mai mulți ani de organizare, planificare, armonizare a legislațiilor naționale privind colaborarea între autoritățile naționale și Parchetul European, dar și a legislației prevăzută în fiecare din cele 22 de coduri penale și de procedura penală naționale.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că investigarea fraudei financiare va fi coordonată între cele 22 de State participante. Vorbim de o armonizare a procedurilor în cadrul investigaţiilor şi a bunelor practici pentru toate sistemele de aplicare a legii la nivel european, o premieră la nivel european.
Pe lângă aceste furci caudine complexe, au existat și exista încă blocaje cauzate de voința politică a guvernelor actuale de a îngreuna operaționalizarea acestui Parchet European.
Slovenia de exemplu întârzie și amână procesul de numire a candidaților, anulându-l complet acum câteva zile.
Procurorii europeni selectați și desemnați de cele 22 de state membre care participă la acest exercițiu au puterea de investiga infracțiunile, de a stabili responsabilitatea penală și de a aduce infractorii în fața judecătorilor naționali. Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia nu participă în structura Parchetului European. Parchetul european va funcționa la două niveluri, cel centralizat la Luxemburg, cu Laura Codruta Kövesi procuror-șef, și cei 22 de procurori, câte unul pentru fiecare stat participant.

Al doilea nivel este cel național, cu procurorii naționali delegați, care lucrează fiecare în țara de origine, dar în mod coordonat cu nivelul central. Cu alte cuvinte, va exista o departajare de competențe pentru cazurile mai importante, care de acum înainte vor fi de competența Parchetului European, o clasificare a fraudelor cu fonduri europene și o eficiență mai mare datorită cooperării transfrontaliere între diferiții procurori delegați europeni. Parchetul European va putea investiga și ancheta frauda, spălarea de bani, fapte de corupție cu bani europeni sau folosirea în alte scopuri a fondurilor europene de peste 10 mii de euro sau cazuri de fraudă cu TVA care depășesc 10 milioane de euro.

Vorbim de un volum de lucru foarte important, au fost anunțate deja peste 3000 de cazuri de fraudă cu bani europeni care vor fi analizate de procurorii Parchetului European și care vor putea duce la pedepsirea infractorilor conform prevederilor codurilor penale ale fiecărui stat membru. Să nu uităm că un rol important îl are și OLAF, care va ajuta Parchetul European la recuperarea prejudiciilor.

Parchetul European – un mesaj simbolic

Primul procuror-șef al acestui organ este fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kövesi, care a devenit în România un simbol al luptei împotriva corupției. Alegerea ei la șefia acestui organism european unic transmite deja un mesaj puternic de voință de muncă și motivare și de dorință de a folosi expertiza tuturor persoanelor care cunosc practicile creative de evaziune la nivel național, pentru a o putea combate, sancționa și preveni în mod eficient.
Parchetul European devine astfel un instrument de constrângere puternic împotriva corupției și fraudei cu bani europeni, bani care sunt ai noștri, ai contribuabililor europeni. Succesul Parchetului European va determina credibilitatea Uniunii Europene în fața cetățenilor atunci când aceștia rămân nedumeriți de ajutorul pe care nu-l primesc, ba mai mult privesc neputincioși la folosirea nechibzuită a banilor.