Parlamentul European a adoptat, pe 8 octombrie 2026, o rezoluție prin care stabilește ce își dorește de la Strategia anticorupție a Uniunii Europene, pe care Comisia Europeană intenționează să o prezinte până la finalul acestui an. Europarlamentarii cer reguli mai stricte privind conflictele de interese, finanțarea politică și trecerea dintre funcțiile publice și sectorul privat, o cooperare mai bună între autoritățile naționale și instituțiile europene și măsuri mai ferme pentru recuperarea banilor obținuți din corupție. Cer, de asemenea, protecție pentru procurori, judecători, jurnaliști și avertizori de integritate.

Rezoluția a fost adoptată prin vot cu mâna ridicată.

• Context

Strategia vine după adoptarea Directivei (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției, intrată în vigoare în mai 2026. Vezi cum au votat europarlamentarii români aici. Directiva stabilește definiții comune ale infracțiunilor și standarde minime pentru pedepse, dar Parlamentul consideră că se concentrează în principal pe represiune. Europarlamentarii vor ca strategia să pună mai mult accent pe prevenție și să acopere zonele rămase descoperite: lobby, conflicte de interese, finanțarea politică, declarațiile de avere, protecția avertizorilor de integritate și influența străină asupra deciziilor.

Rezoluția pornește de la cifre care arată dimensiunea problemei. Corupția costă UE între 179 și 990 de miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor citate în text. Potrivit Eurobarometrului special din 2025, 69% dintre europeni consideră corupția răspândită în țara lor. Aproape 60% dintre grupările criminale cunoscute recurg la corupție. Parlamentul avertizează și că percepția impunității poate afecta democrația la fel de mult ca însăși corupția.

Comisia Europeană pregătește strategia după consultări publice încheiate în iulie, iar adoptarea ei este planificată pentru finalul anului.

• Ce cere Parlamentul European

Parlamentul vrea ca prevenția să devină pilonul central al strategiei. Cere o hartă a sectoarelor și nivelurilor administrative cele mai expuse la corupție în fiecare stat membru, programe regulate de instruire pentru funcționari și noi propuneri legislative privind achizițiile publice, granturile și transparența.

 
De asemenea, cere standarde comune pentru conflicte de interese, cadouri, călătorii sponsorizate și declarații de avere, perioade de răcire pentru foștii oficiali, reguli pentru activitățile secundare plătite ale europarlamentarilor și reguli comune pentru finanțarea politică, inclusiv transparența fundațiilor politice.

În ceea ce privește investigarea și urmărirea penală, rezoluția cere mai multă cooperare și schimb de date între autoritățile naționale, Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și OLAF. Organismele anticorupție ar trebui să fie independente și să aibă resurse adecvate, iar EPPO să primească mai multe fonduri. Europarlamentarii condamnă orice încercare de a slăbi sau politiza instituțiile anticorupție și presiunile asupra procurorilor și judecătorilor.

Parlamentul leagă corupția de crima organizată și spălarea banilor, cere recuperarea bunurilor obținute ilegal și atrage atenția asupra riscurilor aduse de criptoactive, inteligența artificială și structurile opace de proprietate. Reiterează cererea de eliminare a „vizelor de aur” și cere ca UE să devină membră a GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei, pentru ca instituțiile europene să fie supuse aceluiași control ca cele naționale.

Nu în ultimul rând, europarlamentarii cer ca în următorul buget european pe termen lung să existe o condiționalitate mai puternică privind statul de drept și ținte anticorupție în programele finanțate din fonduri europene. Cer și indicatori comuni pentru evaluarea strategiei și recomandări mai concrete în rapoartele anuale privind statul de drept.

• Cum s-au poziționat europarlamentarii români

Pentru că rezoluția a trecut prin vot cu mâna ridicată, nu se poate spune cum a votat fiecare român pe textul întreg. Parlamentul a publicat însă 14 voturi nominale: 12 pe amendamente și 2 pe paragrafe votate separat. Toate cele 12 amendamente au fost respinse, deci rezoluția adoptată este textul propus de comisia LIBE, fără modificări.

Unul dintre cele mai interesante amendamente cel cu numărul 10, referitor la activitățile secundare pe care europarlamentarii le pot desfășura în paralel cu funcția lor:

Iată cum au votat europarlamentarii români:

ECR: Sturdza, Târziu
Verzi: Ștefănuță
Neafiliați: Lazarus

Împotrivă
PPE: Buda, Motreanu, Mureşan, Popescu, Vălean, Vincze, Winkler
ECR: Piperea, Teodorescu
Renew: Barna, Vasile-Voiculescu

Abțineri
S&D: Cristea, Firea, Grapini, Negrescu, Tudose
ECR: Axinia
Neafiliați: Șoșoacă

• Ce urmează?

Rezoluția reprezintă poziția politică oficială a Parlamentului European. Ea va fi transmisă Comisiei, Consiliului și statelor membre. Comisia urmează să prezinte strategia până la finalul anului 2026.