Pune Germania în pericol planul de relansare de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene?

Pune Germania în pericol planul de relansare de 750 de miliarde de euro al Uniunii Europene

Euroscepticii din Germania au pus gând rău planului de relansare al Uniunii. Vineri, Curtea Constituțională Federală a Germaniei a suspendat, printr-o măsură provizorie, ratificarea deciziei privind resursele proprii ale Uniunii Europene, votată recent de cele două camere ale Parlamentului federal din Germania. Concret, legea agrea suma pe care Germania trebuie să o transfere în bugetul de resurse proprii al UE, lege absolut necesară pentru alocarea în primul rând a celor 750 de miliarde de euro necesare pentru planul de relansare Next Generation EU, iar Curtea Constituțională a suspendat temporar promulgarea legii de către Președintele federal.

Decizia ar putea da peste cap așteptările cetățenilor europeni și ale statelor membre care au nevoie de acești bani ca de aer pentru a relansa economiile în urma șocului social și economic cauzat de pandemie.

Criza economică cauzată de pandemie din care nu am ieșit încă este considerată ca fiind cea mai gravă criză de la cel de-al doilea Război Mondial încoace. Liderii europeni au reușit, după negocieri extrem de complicate, să ajungă la finalul anului trecut la un acord asupra modului în care vor fi cheltuiți banii pachetului de relansare, iar soluția propusă este una inedită.

Cum anume? Comisia se va împrumuta pe piețele financiare pentru a obține  750 de miliarde de euro, pe care îi va distribui statelor membre sub formă de granturi și împrumuturi. România va beneficia de o sumă istorică de 29,2  miliarde de euro. Împreună cu suma alocată din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, face ca România să primească în următorii ani 80 de miliarde de euro.

Pentru ca acești bani să fie disponibili, fiecare parlament național al statelor membre ar trebui să ratifice decizia privind resursele proprii ale Uniunii Europene până în iunie. Până acum doar 13 state membre au făcut acest lucru.

Germania, care a deținut Președinția Consiliului UE pe durata negocierilor planului de relansare, ar fi fost pentru mulți printre primele state membre care să ratifice această decizie, dată fiind graba cu care au lucrat pentru a finaliza negocierile. Însă un grup de eurosceptici din Germania, în spatele cărora se află partidul AfD, a pus gând rău acestui plan. Imediat după ce Bundestagul și Bundesratul, cele două camere ale Parlamentului federal din Germania, au votat legea prin care Germania ratifica această decizie, aceștia au sesizat Curtea Constituțională federală pentru a cere examinarea acestei legi și pentru a interzice Președintelui federal să promulge legea până la pronunțarea Curții.

Ce impact are această decizie de suspendare?

Decizia este momentan provizorie, urmând ca în lunile care urmează Curtea Constituțională federală să se pronunțe pe fond. Putem vorbi de 4 scenarii care privesc în mod direct soarta planului de relansare al Uniunii Europene.

Cel mai optimist și probabil scenariu – Curtea  se pronunță cât mai repede pe fond și concluzionează că decizia nu încalcă legea fundamentală din Germania. De exemplu, dacă urmărim silogismul folosit în decizia Curții Constituționale federale din 2012, în Hotărârea din 12 septembrie 2012, 2 BvR 1390/12 privind cererile pentru emiterea de măsuri provizorii pentru a preveni ratificarea Tratatului MES și a Pactului fiscal, Curtea a concluzionat că articolul 79 alineatul 3 este respectat în măsura în care instituirea mecanismului nu transfera competența bugetară a Parlamentului fară acordul său prealabil. În situația actuală, în mod similar,  Next Generation EU, acest instrument care va permite Comisiei să împrumute 750 de miliarde de euro, poate să fie activat doar cu acordul și ratificarea Parlamentelor naționale. Ori, Parlamentul federal, prin cele două Camere, Bundestag și Bundesrat, a votat o lege pentru ratificarea acestei decizii.

Comisia Europeană a declarat că este convinsă că decizia privind resursele proprii va fi validată de Curtea Constituțională germană. Această decizie a fost concepută la nivel european în conformitate cu tratatele, este aceeași legislație care a constituit de zeci de ani baza tuturor bugetelor multianuale ale UE.

Cu toate că Uniunea Europeană este nerăbdătoare ca acest plan de relansare să respecte calendarul, nu există o limită de timp pentru ca instanța germană să se pronunțe asupra plângerii, dar ar putea dura până la trei luni pentru a lua o decizie. Ratificarea germană ar putea fi astfel întârziată până în iunie, ceea ce ar permite totuși respectarea calendarului Comisiei Europene, care prevede plata primelor tranșe ale fondului de stimulare de 750 miliarde de euro în timpul verii.

Al doilea scenariu – Judecătorii de la Curtea Constituțională federală  nu se grăbesc, pronunțarea pe fond va dura câteva luni de zile.  Această decizie ar întârzia întreg procesul și banii ar ajunge mai târziu cu câteva luni la statele membre cu câteva luni. Din cele 750 de miliarde de euro, 90% se acordă statelor membre prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acesta prevede că statele membre pot accesa banii dacă prezintă un plan național de redresare și reziliență (PNRR) până la finalul lunii aprilie. Având în vedere că vorbim de 13% din acești bani acordați de îndată ce planurile naționale sunt aprobate la nivel european (prefinanțare), proiectele vor fi cu siguranță întârziate. Planul de relansare tot va ajuta statele membre, dar va exista o întârziere în calendarul de punere în aplicare a planurilor naționale.

Al treilea scenariu este mai sumbru, în măsura în care Curtea Constituțională federală ar decide să adreseze o întrebare preliminară Curții de Justiție a Uniunii Europene în această speță. Procesul ar întârzia și mai mult decât în scenariul doi activarea acestui instrument, de fapt ar putea periclita întreg planul de relansare dacă procesul ar dura ani de zile. Nu este tocmai scenariul pe care îl așteptăm și sperăm să nu se ajungă la această situație. Moțiunea a fost adusă de un grup numit Bündnis Bürgerwille, sau Alianța Voinței Cetățenești, în spatele căruia se află AfD, partid eurosceptic. Pe site-ul lor web, grupul și-a argumentat acțiunea motivând că din punctul lor de vedere tratatele UE nu permit Uniunii Europene să își asume datorii. Din felul în care este formulată întrebarea, nu excludem acest scenariu, anume posibilitatea Curții Constituționale să sesizeze pentru clarificări printr-o întrebare preliminară, în conformitate cu articolul 267 TFUE, Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Curtea Constituțională federală din Germania ar putea evita această încercare de a distruge planul de relansare european, prin aplicarea jurisprudenței CILFIT 1982 privind teoria Acte clair care prevede că, dacă o hotărâre sau o lege este suficient de clară, în conformitate cu jurisprudența precedentă, atunci un stat membru nu are nicio obligație să adreseze o întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Al patrulea scenariu este cel mai sumbru, și anume dacă Curtea Constituțională ar considera ratificarea acestei decizii contrare legii fundamentale. Este un scenariu puțin probabil, dată fiind jurisprudența precedentă a Curții Constituționale. Dacă privim în urmă cu un an, în luna mai  2020, decizia Curții Constituționale în care se contestă programul de achiziții ale datoriilor publice (PEPP) al Băncii Centrale Europene a alertat opinia publică privind eventuala blocare a programului, însă în cele din urmă Curtea a fost mulțumită de argumentarea Băncii Centrale Europene.

Deocamdată nu avem nicio motivare din partea Curții Constituționale, putem găsi doar pe site-ul oficial un comunicat: “Cu o decizie publicată astăzi, al doilea Senat al Curțîi Constituționale Federale a dispus că legea privind decizia Consiliului din 14 decembrie 2020 privind sistemul de resurse proprii al Uniunii Europene și privind abrogarea deciziei 2014/335 / UE , Euratom (Legea de ratificare a deciziilor de resurse proprii – ERatG) de către decizia Curții Constituționale Federale cu privire la cererea pentru emiterea unui ordin interimar nu poate fi emisă de președintele federal (decizie suspendată).

Sabia lui Damocles sau doar fumigenă? 

Amintim că Statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene spre avizare și analiză planurile naționale de redresare și reziliență până pe 30 aprilie. Pentru România, Next Generation EU este acel plan Marshall mult așteptat care poate contribui semnificativ în procesul tranziției verzi și digitale și în reforme economice și sociale în România.

Urmează să aflăm în lunile care urmează dacă Curtea Constituțională va acționa fiind conștientă de urgența validării resurselor proprii ale UE. Însă cu siguranță aceasta decizie crează puțină emoție asupra viitorului planului de relansare al Uniunii în care Statele membre își pun speranța pentru a-și relansa economiile. Ce putem spera este ca astfel de inițiative să nu apară și în alte state membre.

Din punctul nostru de vedere, ne putem aștepta ca primul scenariu să prevaleze, iar Planul de relansare va putea să producă efectele așteptate și cetățenii europeni să observe cu adevărat o diferență prin acest ajutor istoric, care este cel mai important simbol al solidarității europene din istoria UE. 

Cu toate acestea, ceea ce rămâne îngrijorător este arsenalul partidelor eurosceptice care sunt gata să folosească orice armă pentru a încerca să îngreuneze eforturile Uniunii Europene. Acest lucru a putut fi observat în perioada pandemiei prin diseminarea știrilor false și a informațiilor trunchiate, a mesajelor populiste care iată că merg atât de departe până la a încerca să întârzie intrarea în vigoare a planului de relansare al Uniunii Europene. 

Sursă foto: www.alliancebernstein.com