Actor pasiv sau proactiv. Cum sunt reprezentate interesele româneşti la Bruxelles?

Asociația Europuls a lansat astăzi, 24 octombrie, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Spaţiul Public European din Bucureşti raportul Actor pasiv sau proactiv. Cum sunt reprezentate interesele româneşti la Bruxelles?” prin care a propus recomandări pentru o mai bună reprezentare a intereselor românești pe lângă instituțiile europene. 

Ideile dezbătute, problemele identificate și recomandările prezentate au la bază peste 40 de interviuri cu experți europeni din mediul privat, ONG și societate civilă, precum și cu înalți diplomați din Reprezentanța Permanentă a României și Ministerul Afacerilor Europene, reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European.

Raportul analizează 6+1 clișee despre reprezentarea României în Uniunea Europeană, clișee care combină idei preconcepute, situații reale și retorică fără fundament, fiind construite adesea pe neîncrederea pe care românii o au în politica românească. Clișeele identificate de Europuls sunt: 1) “vine de la Bruxelles” 2) suntem subreprezentați la Bruxelles 3) avem o imagine proastă la Bruxelles 4) vocea românilor nu contează în Uniunea Europeană 5) Nu ne cunoaștem interesele în UE 6) Nu există o poziție de țară bine definită. Cel de-al șaptelea clișeu identificat se referă la percepția negativă asupra practici lobby-ului, care, spun cei intervievați, descurajează firmele și organizațiile românești să-și urmărească interesele la nivel european.

Mesajul general al raportului este că potențialul românesc și oportunitățile europene continuă să fie pe alocuri înțelese greșit, subestimate sau nefolosite eficient. Chiar și în ciuda problemelor de reprezentare în anumite sectoare, suntem mai vocali, mai puternici și mai vizibili decât credem. Dar pentru că Bruxelles este un spațiu de confruntare a unei multitudini de interesele, actorii români trebuie să facă eforturi de înțelegere, învățare și adaptare la regulile jocului pentru ca vocea acestora să fie ascultată.

Printre recomandările identificate de raport enumerăm:

  • Implementarea controlului parlamentar asupra reprezentării României la Consiliul European
  • Eficientizarea implementării prevederilor legii de cooperare Guvern – Parlament în perspective participării României la negocieri în cadrul Consiliului Uniunii Europene
  • Consolidarea comunicării despre elementele de poziţie ale României pe dosarele europene, inclusiv în relaţia cu Parlamentul României și cu europarlamentarii români
  • Îmbunătățirea comunicării către publicul larg despre rezultatele negocierilor de la nivel UE
  • Îmbunătățirea capacității administrative și cunoștințelor despre Uniunea Europeană pentru autorităţile centrale şi locale
  • Organizarea de consultări publice pe marginea proiectelor de acte normative europene
  • Formarea de rețele informale cu românii din instituţiile europene în jurul Reprezentanței Permanente a României precum şi sprijinirea românilor care doresc să lucreze în instituțiile europene
  • Continuarea colaborării și coordonării dintre Reprezentanța Permanentă, europarlamentari și părțile interesate aflate la Bruxelles
  • Îmbunătățirea comunicării rezultatelor activității Ministerului Afacerilor Externe și a Reprezentanței Permanente României pe lângă UE
  • Îmbunătățirea cooperării dintre europarlamentarii din grupuri politice diferite pentru susținerea dosarelor de importanță pentru România
  • Concentrarea activităților europarlamentarilor pe dosare cu relevanţă şi greutate
  • Creșterea vizibilității și a numărului de activități cu impact la nivel european a Agențiilor de Dezvoltare Regională
  • Includerea unei evaluări a activității membrilor CESE şi CoR în procedura lor de nominalizare de către Guvernul României

Sperăm ca acest raport va alimenta discuțiile din spațiul public cu evaluări constructive și recomandări fiabile despre cum pot fi reprezentate interesele românești la nivel european într-un mod mai eficient.

Descarcă raportulul

Coperta raport octombrie 2014