Reglementarea serviciilor online și consolidarea piețelor digitale competitive în UE

Viitorul Uniunii Europene are în prim-plan tranziția digitală, aceasta reprezentând chiar una dintre prioritățile politice asumate de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la preluarea mandatului său. Astfel, una dintre cele șase direcții strategice pentru perioada 2019-2024 vizează atingerea obiectivelor pentru „O Europă pregătită pentru era digitală”. Suveranitatea digitală a Europei, una dintre țintele asumate ale UE, depinde de implementarea unor reforme strategice în ecosistemul digital. În acest sens, a fost publicată în data de 9 martie 2021 viziunea Comisiei Europene pentru decada digitală a Europei, care cuprinde acțiuni în patru planuri principale: creșterea competențelor digitale, consolidarea infrastructurii digitale sigure și durabile, transformarea digitală a întreprinderilor, precum și îmbunătățirea serviciilor publice digitale.

Astfel, anul 2021 aduce în atenția decidenților europeni o serie de propuneri legislative în materie de tehnologie, printre care pachetul legislativ privind reglementarea serviciilor și piețelor digitale, stabilirea normelor privind conținutul ilegal online, transpunerea la nivel național a Directivei privind dreptul de autor și a drepturilor conexe, legislația în domeniul telecomunicațiilor și a infrastructurii 5G, strategia europeană a datelor și propunerea pentru Actul privind guvernanța datelor, noua strategie privind securitatea cibernetică și, nu în ultimul rând, propunerea de reglementare a inteligenței artificiale.

În ecosistemul digital, noile propuneri de reglementare atât a serviciilor online, cât și a piețelor digitale, reprezintă un prim pas în reforma ambițioasă a UE ce își dorește să transforme spațiul digital într-un cadru contestabil și echitabil, în care inovația și dezvoltarea mediului de afaceri emergent sunt susținute, iar drepturile consumatorilor în mediul online sunt o preocupare centrală a factorilor de decizie. Așadar, pentru a susține dezvoltarea Pieței Unice Digitale conform planurilor de modernizare a legislației europene în sectorul digital, Comisia Europeană a publicat, în data de 15 decembrie 2020, propunerile pentru Actul Legislativ privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA) și pentru Actul Legislativ privind Piețele Digitale (Digital Markets Act – DMA).

Propunerile de revizuire a cadrului legislativ pentru serviciile și piețele digitale au fost incluse atât în orientările politice asumate de cabinetul von der Leyen în perioada 2019-2024 și au fost de asemenea susținute de comisarii europeni responsabili de coordonarea acestor dosare. Astfel, Margrethe Vestager, Vice-Președintele Executiv pentru O Europă pregătită pentru era digitală, afirma odată cu lansarea celor două acte propuse, că aceste norme sunt o certitudine a faptului că „în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse și servicii online sigure și că întreprinderile care își desfășoară activitatea în Europa pot concura online în mod liber și echitabil, la fel ca în offline”. De asemenea, Thierry Breton, Comisarul european pentru piața internă, menționa faptul că „prin norme armonizate, obligații ex-ante, o mai bună supraveghere, o aplicare rapidă a legii și sancțiuni disuasive, ne vom asigura că orice persoană care oferă și utilizează servicii digitale în Europa beneficiază de securitate, încredere, inovare și oportunități de afaceri.”

Principalele modificări prevăzute în DSA

  • Adaptarea la multitudinea de servicii digitale disponibile și la noile practici ale publicării conținutului ilegal online sau a produselor ilegale online, prin modernizarea reglementărilor comerțului electronic vizate anterior prin Directiva privind comerțul electronic din anul 2000;

  • Platformele online foarte mari (very large online platforms – VLOPs) deținând 45 mil. destinatari activi lunari in UE sau 10% din populația UE, vor fi obligate să adopte măsuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a sistemelor lor. Se vor califica drept platformele online foarte mari cele care au un impact economic și social semnificativ, respectând criteriile menționate anterior, ceea ce înseamna că va include Facebook, Twitter, YouTube, Amazon și TikTok și potențial Instagram și Google Maps (lista nu este exhaustivă);

  • Creșterea transparenței în ceea ce privește publicitatea online și recomandarea conținutului către utilizatori în cadrul platformelor;

  • Îmbunătățirea garanțiilor utilizatorilor al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de pe platformă;

  • Autoritățile publice vor putea coopera mai eficient pentru asigurarea aplicării coerente a legislației în Piața Unică Digitală;

  • DSA prevede sancțiuni în caz de încălcare în mod intenționat sau din neglijență, care se ridică până la 6% din cifra de afaceri anuală totală a unei platforme online și obligații de plată cu titlu cominatoriu pentru încălcări continue care se ridică până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie pentru fiecare zi de întârziere.

Principalele modificări prevăzute în DMA

  • DMA reprezintă un plan ambițios și inovator de a reglementa anumite practici anti-concurențiale din ecosistemul digital, în contextul în care un număr restrâns de companii tehnologice beneficiază de o poziție dominantă pe piața digitală, fapt care generează provocări pentru competitori și pentru asigurarea unui mediu contestabil și transparent în sectorul digital;

  • Introducerea unor obligații pentru platformele mari catalogate drept „controlori ai fluxului de informație” (gatekeepers), predispuse la practicarea concurenței neloiale, în urma determinării practicilor neloiale prin criterii obiective;

  • Identificarea controlorilor fluxului de informație se va realiza prin determinarea unor praguri cantitative, sau în urma investigațiilor de piață specifice;

  • Introducerea măsurilorex-ante pentru prevenirea situațiilor care pot diminua caracterul concurențial al piețelor digitale – există o schimbare majoră față de regulile tradiționale din dreptul concurenței, în care inițial trebuia analizată încălcarea obligațiilor prin investigații specifice;

  • În caz de nerespectare a obligațiilor, Comisia Europeană poate aplica sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri totală anuală la nivel global a companiei și daune cominatorii de până la 5% din cifra de afaceri totală anuală la nivel global a companiei. În cazul unor încălcări sistemice, pot exista sancțiuni suplimentare.

Ce beneficii prevăd propunerile de reglementare?

  • Accelerarea intervenției statului/instituțiilor publice în cazul situațiilor care amenință concurența loială;

  • Eliminarea eficientă din spațiul online a bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online;

  • Creșterea transparenței piețelor digitale;

  • Oferirea de mijloace pentru a limita monopolul controlului datelor;

  • Protecție sporită pentru utilizatori și consumatori;

  • Îmbunătățirea condițiilor unei piețe digitale deschise și competitive.

Care sunt principalele provocări ale propunerilor?

  • Reducerea flexibilității și adaptabilității regulilor pot îngrădi inovația în sectorul tehnologic;

  • Este dificil de determinat cu precizie platformele digitale care se vor supune reglementărilor;

  • Reglementarea excesivă a spațiului digital european poate duce larestricții pentru mediul de afaceri din UE, neaplicabile competitorilor din afara UE, care ar putea inova mai rapid, cu costuri mai mici;

  • Posibilitatea unor decizii de aplicare în practică a legislației poate duce la inconsecvențe la nivel național.

Descarcă sau citește mai multe detalii în Policy Brief-ul Reglementarea serviciilor online și consolidarea piețelor digitale atașat mai jos.

Descarcă documentul PDF