România europeană: între vorbe și fapte
Pe 8 iunie 2018, la Forumul Eurosfat, 7 partide politice se aflau la aceeași masă, expunându-și viziunea despre rolul României în conturarea viitorului Uniunii Europene. A fost un moment important pe scena politică românească, ținând cont de dezbaterile la nivel european și de contextul alegerilor europarlamentare din mai 2019. Ultima reuniune publică a liderilor partidelor politice din România a fost în 1995, atunci când, prin declarația de la Snagov, aceștia și-au dat acordul în ceea ce privește strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.
Peste 300 de participanți au auzit viziunea partidelor aflate la discuție despre unde ar trebui să se poziționeze România în UE, despre cum ar trebui să arate viitoarea structură UE, despre domeniile în care România ar putea fi un jucător vizionar la nivel european și regional. În ciuda elementelor diferite asupra cărora reprezentații și liderii partidelor politice au insistat în discursuri, am putut extrage un consens declarativ: toate partidele prezente la Eurosfat 2018 susțin cu fermitate proiectul european și doresc un rol mai pronunțat al României în interiorul UE.
Cu toate acestea, modul netransparent de funcționare al Parlamentului României, precum și lipsa unei comunicări deschise cu societatea civilă pun în pericol practica democratică și pluralistă a instituției Parlamentului care ar trebui să fie, conform Constituției, “organul reprezentativ suprem al poporului român” format din deputați și senatori “în serviciul poporului”. Prin evitarea instrumentelor de consultare publică în elaborarea unor proiecte ce presupun schimbări majore în legislația națională, partidele aflate la guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de standardele europene, poziționând România în afara oricărei pretenții de a face parte din nucleul UE. Cele mai recente exemple care umbresc evoluția statului de drept sunt reprezentate în primul rând de modificările aduse Codului de procedură penală, a Codului penal, a Codului administrativ, precum și a proiectului de modificare a legii privind funcționarea asociațiilor și fundațiilor (OG 26/2000). Potrivit Comisiei de la Veneția, “democrația, drepturile omului, statul de drept și lupta împotriva corupției reprezintă domenii de interes public”. Absența consultărilor extinse cu societatea civilă și publicul larg pe aceste domenii generează, pe de o parte, lipsă de claritate a legislației sporind posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare în implementarea acestora și, pe de altă parte, lipsă de transparență și comunicare între reprezentanții societății civile și aleșii din România.
Astăzi, la 11 ani de la aderare, este necesar să ne întrebăm în ce măsură structurile instituționale din România garantează valorile fundamentale europene, așa cum sunt prevăzute în Articolul 2 al Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană:“Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”
În contextul actual, Europuls solicită decidenților politici să demonstreze în mod prioritar, prin acțiunile și comportamentul lor: respectarea valorilor democratice, al statului de drept și ale drepturilor omului, guvernare și legiferare transparentă, etică, integritate și toleranță în relațiile interne ale instituției, în relațiile cu alte instituții și în relațiile cu societatea civilă.
Europuls reamintește partidelor politice că sunt afiliate unor familii europene care își desfășoară activitatea în Parlamentul European ghidate după valorile fundamentale europene. Atât grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), cât și grupul Popular European (PPE) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) promovează valorile europene în practicile lor de zi cu zi, nu doar în manifeste. Având în vedere că în mai 2019 cetățenii români vor fi chemați la vot pentru a desemna cei 33 de membri români ai Parlamentului European, este necesar ca acțiunile liderilor și membrilor partidelor politice din România să fie aliniate cu apartenența la familiile europene.
De asemenea, Europuls ține să reamintească că Președinția României a Consiliului UE, ce se va desfășura începând cu 1 ianuarie 2019, are ca temă de interes Europa valorilor comune. Credibilitatea României de promotor la nivel european al valorilor fundamentale europene depinde mai întâi de asumarea, respectarea și implementarea de către instituțiile din România a acestor valori în politica națională.
Ținând cont de cele de mai sus, facem un apel către decidenți să rămână consecvenți cu valorile europene cu care rezonează majoritatea cetățenilor români și să renunțe la practicile netransparente și nedemocratice care vin în contradicție cu apartenența României la Uniunea Europeană. Sperăm ca acțiunile luate de decidenții politici să fie în concordanță cu declarațiile făcute și angajamentele luate de către reprezentanții partidelor la forumul Eurosfat, și anume, de a întări influența României în UE și de a o transforma într-un vizionar dinamic ce va contribui la viitorul UE.
