Într-un peisaj european tot mai afectat de instabilitate economică, creșterea costului vieții și
efectele post-pandemie, dezbaterea „Criza silențioasă: sănătatea mintală a tinerilor din Europa”
din cadrul sesiunii plenare din săptămâna 10-13 februarie a Parlamentului European a reflectat
asupra unei probleme fundamentale: criza sănătății mintale a tinerilor. Deși fac parte din grupuri
politice diferite, europarlamentarii prezenți la discuție s-au unit într-un mesaj comun: sănătatea
mintală a tinerilor trebuie să fie o prioritate europeană.

Europarlamentarii români au participat și ei la discuție, aceasta fiind moderată chiar de unul
dintre aceștia, Victor Negrescu (S&D), Vicepreședintele Parlamentului European, alături de
Esteban González Pons (PPE), Spania .

O generație fără speranță?
Statisticile sunt alarmante: conform Organizației Mondiale a Sănătății, una din șapte persoane
tinere suferă de probleme de sănătate mintală. Adam Jarubas (PPE), Polonia, a subliniat că, în
2024, sinuciderea a devenit a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor europeni, iar
Milan Mazurek (ID), Slovacia, a atras atenția asupra lipsei de speranță a acestei generații,
agravată de creșterea prețurilor la locuințe și alimente. Această problemă a fost subliniată și de
Emma Fourreau (Renew), Franta și Alvise Perez (ECR), Italia.
"Aceasta nu este o criză tăcută, ci una neglijată", a declarat Romana Jerkovic (S&D), Croația,
criticând lipsa de finanțare pentru profesioniștii din domeniu și faptul că strategia UE privind
sănătatea mintală nu a fost implementată eficient. De această părere este și Maria Walsh (PPE),
Irlanda, care a subliniat: "Avem nevoie de soluții, nu doar de statistici repetate despre
sinucidere."

Un sistem fragmentat: Terapia trebuie să fie accesibilă tuturor
Europarlamentarii români au adus în prim-plan provocările specifice cu care se confruntă tinerii
din România. Prin intervențiile lor, aceștia au subliniat necesitatea unor politici publice coerente,
finanțare adecvată și acces îmbunătățit la servicii de sănătate mintală. Vicepreședintele
Parlamentului European, Nicolae Stefănuță (Verzi/EFA), a subliniat rolul singurătății în criza
sănătății mintale și a pledat pentru acces gratuit la terapie: "Nimeni nu ar trebui lăsat în urmă.
Sănătatea mintală este sănătate."
Andras Tivadar Kulja (S&D), Ungaria, a accentuat faptul că serviciile private nu sunt suficiente
și că problema trebuie abordată la nivel public, lucru care ar elimina elementul de tabu pus
asupra sănătății mintale, așa cum a menționat Tomislav Sokol (ECR), Croația.

O abordare holistică, care include familia, profesorii, sportul și cultura, este esențială pentru
prevenție. De asemenea, Jessika Van Leeuwen (Renew), Olanda, a pledat pentru prevenție din
copilărie și dezvoltarea rezilienței psihice: "Este mai important să prevenim decât să tratăm.
Dezvoltarea inteligenței emoționale de la vârste fragede poate crește standardul de trai pentru
mulți oameni."

Amenințările digitale: O provocare pentru noua generație
Alex Agius Saliba (S&D), Malta, a avertizat despre pericolele platformelor digitale asupra
sănătății mintale, subliniind că acestea pot amplifica anxietatea și depresia, mai ales în rândul
tinerilor. Catarina Martins (Stânga Unită), Portugalia, a atras atenția asupra creșterii discursului
instigator la ură și a discriminării online. Actul legislativ privind serviciile digitale propune o
abordare mai inteligentă a platformelor digitale pentru a combate aceste fenomene, dar
implementarea sa este încă la început.

Criza sănătății mintale nu poate fi ignorată
Problema sănătății mintale a tinerilor nu mai poate fi ignorată. Aceasta trebuie să devină o
prioritate reală, nu doar un subiect de discuție recurentă. Fără acțiune concretă, riscăm să asistăm
la o generație pierdută, fără speranță și fără resurse pentru a-și construi viitorul.