Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a găzduit un Summit
Extraordinar al liderilor europeni pe 2 martie pentru a contura planurile pentru apărarea și
securitatea Europei, punând accentul pe garanții de securitate pentru Ucraina, precum și pentru
garantarea păcii pe continentul european. La Summit au participat principalii actori afectați
direct de conflict, reprezentanții UE, precum și unele state membre NATO: Președintele
Ucrainei (Zelenski), Președintele Franței (Macron), Cancelarul Germaniei (Scholz), Prim-
Ministrul Italiei (Meloni), Prim-ministrul Canadei (Trudeau), Prim-Ministrul Spaniei (Sánchez),
Prim-ministrul Poloniei - țara care deține Președinția Consiliului UE (Tusk), Prim-Ministrul
Danemarcei (Frederiksen), Prim-ministrul Norvegiei (Støre), Prim-Ministrul Finlandei (Stubb),
Prim-Ministrul Suediei (Kristersson), Prim-Ministrul Olandei (Schoof), Prim-Ministrul Cehiei
(Fiala), Președintele interimar al României (Bolojan), Ministrul de Externe al Turciei (Fidan),
Președinta Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), Președintele Consiliului European
(Antonio Costa), Secretarul General al NATO (Mark Rutte).

Ce s-a întâmplat în cursul săptămânii trecute?
Această discuție are loc după seria de întâlniri de la Casa Albă ale Președintelui francez
Macron, premierului britanic Keir Starmer și ale Președintelui Ucrainei Zelenski, întâlniri care au
stârnit un val de neliniște față de poziția Președintelui Trump de a chestiona tot efortul Europei
și al Ucrainei de a se proteja și a fi protejați.
Prin declarațiile sale în bilaterala cu Emmanuel Macron, Președintele Trump a vrut să dea
impresia că UE sprijină Ucraina pentru că au găsit o metodă prin care să își recupereze banii,
iar SUA nu îi va recupera. Macron l-a întrerupt atunci și a explicat galant faptul că UE a plătit
60% din efortul total, sub forme similare ca cele ale SUA: împrumuturi, garanții, subvenții, dar a
menționat că UE are 230 de miliarde de dolari în active ale oligarhilor ruși înghețate în Europa.
Acelea nu sunt garanții ale unui împrumut care se va înapoia, pentru că activele sunt înghețate
și nu aparțin în acest moment UE.

Ulterior, tensiunile au escaladat în întâlnirea intens mediatizată dintre Zelenski și Trump la Casa
Albă, considerată de mulți drept un moment de umilire a unui Președinte care căuta sprijin să își
salveze țara împotriva unei țări agresor care nu se va opri de bună voie și nesilit de nimeni. Un
moment care s-a simțit ca un pumn în stomac la adresa valorilor democratice și la adresa
umanității în general, dat fiind că vorbim de un popor care încearcă să reziste în fața agresiunii
Rusiei de 3 ani.

Summitul se întâmplă la mai puțin de 48 de ore de la vizita lui Zelenski la Casa Albă și cu doar
12 ore după avertismentul Președintelui Macron: „Există o Rusie supraînarmată și agresivă la
frontierele noastre. Ea desfășoară acțiuni teroriste și campanii masive de dezinformare aici și în
Europa”. Cu o zi înainte de Summit, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, transmite o
poziționare similară în cadrul conferinței de presă comună cu Președintele Republicii Moldova,
Maia Sandu: „Ucraina poate să fie doar prima victimă, și ne dorim din acest punct de vedere să
se ajungă la o soluție pentru o pace durabilă”.
Asistăm la un moment de răscruce, în care toate valorile în spiritului căruia am fost educați în
UE (democrație, libertate, moralitate, etc.) par a fi vorbe în vânt pentru o nouă serie de lideri
care cultivă diviziune în societate și instigă la violență verbală împotriva unei părți a societății
formată din societatea civilă organizată, profesori universitari și experți ce promovează valori
fundamentale. Instigările se bucură de un spațiu în care să circule liber, rețelele sociale, în
special platforma Tik-Tok sunt instrumente prin care oamenii fac sesiuni coordonate de
îndoctrinare împotriva demnității umane.
În fața acestor episoade, liderii europeni și-au transmis sprijinul necontenit pentru Ucraina,
spunând că sunt alături de poporul care trece printr-o agresiune neprovocată.

Cum au evoluat discuțiile?
Ziua a început cu declarația Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe platforma
X, care își reafirmă „sprijinul continuu al Europei pentru Ucraina, un sprijin care poate conduce
la o pace justă și durabilă în Ucraina. Drumul către pace este forța. Slăbiciunea generează și
mai mult război. Vom sprijini Ucraina, în timp ce intensificăm apărarea europeană.”
Înainte de începerea Summitului, potrivit BBC, Premierul britanic Keir Starmer a declarat faptul
că Marea Britanie și Franța colaborează cu Ucraina pentru un plan de stopare a luptelor în
cazul agresiunii Rusiei.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a postat pe platforma X, spunând că are în
perspectivă 3 puncte pentru Summit:

 1. sprijin pentru Ucraina - toate țările din Europa trebuie să
ofere mai mult,

 2. un acord de pace durabil - Europa își asumă un rol mai activ în acest sens,

 3. pentru a menține NATO puternic, Europa va crește cheltuielile pentru apărare.

Tot înaintea summitului, Fidan - Ministrul de externe al Turciei - a discutat cu ministrul rus de
externe, Serghei Lavrov, despre cele mai recente evoluții ale războiului, iar luna trecută,
președintele turc Recep Tayyip Erdoğan l-a primit pe Volodimir Zelenski la Ankara. Turcia are a
doua cea mai mare armată din alianța NATO și au existat sugestii că ar putea sprijini un
eventual proces de menținere a păcii, în cazul în care se ajunge la un acord. Cu toate acestea,
Turcia nu și-a declarat încă oficial poziția în această privință, precizând că va lua o decizie în
funcție de evoluțiile procesului.

Prima întâlnire a avut loc în jurul prânzului între Primul Ministru al Marii Britanii, Starmer și
Primul Ministru al Italiei, Georgia Meloni. Conform declarațiilor de la început, amândoi au fost de
acord că este un moment în care coordonarea este cuvântul cheie pentru a atinge un deziderat
comun o pace durabilă și justă pentru Ucraina. Meloni subliniază faptul că este important să se
evite riscul unei diviziuni în Occident și că liderii trebuie să fie uniți în problemele care afectează
securitatea cetățenilor. Meloni este într-o poziție delicată: este apropiată administrației Trump,
Președintele Trump exprimându-și aprecierea în nenumărate rânduri la adresa ei, fiind și
invitată la ziua inaugărării mandatului său. De asemenea, Meloni a fost printre puținii lideri
europeni care nu a avut poziție oficială după modul nedemn în care a fost tratat Zelenski de
către liderul Casei Albe.

Potrivit BBC, Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și-a exprimat sprijinul pentru eforturile lui
Keir Starmer de a elabora un nou plan european de încetare a focului pentru Ucraina,
menționând că alianța NATO este „vie și puternică”, concluzionând cu „avem nevoie de un plan
și de aceea suntem aici”.
Înainte de Summit, Premierul Starmer a vorbit cu „aliații baltici” ai Regatului Unit – adică liderii
Estoniei, Letoniei și Lituaniei, care nu participă la summitul de astăzi de la Londra. Acesta a
reiterat rolul esențial al acestor țări în sprijinirea Ucrainei și că toate părțile „au fost de acord că
Europa trebuie să fie unită” pentru a obține „cel mai bun rezultat” din orice acord de pace, care
ar fi „vital pentru securitatea viitoare a Europei”. Președintele Lituaniei a subliniat importanța
discuției și a afirmat că SUA și Ucraina „ar trebui să revină la masa negocierilor” alături de
Europa și că siguranța flancului estic al NATO este o prioritate. Este important de precizat faptul
că țările baltice și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea că, la un moment dat, ar putea deveni
vulnerabile la agresiunea rusă și, în ultimii trei ani, și-au sporit semnificativ cheltuielile pentru
apărare.

La începutul Summitului, Premierul Marii Britanii a deschis întâlnirea de lucru menționând că
acest moment reprezintă „o oportunitate unică într-o generație pentru securitatea Europei” și
adaugă că un rezultat favorabil pentru pacea în Ucraina ar fi esențial și pentru securitatea
națiunilor de pe întregul continent.

Concluziile liderilor cu privire la discuție

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că întâlnirea constat în discuții
bune și sincere. Aceasta a subliniat nevoia garanțiilor de securitate pentru pacea din Ucraina,
iar acest lucru înseamnă faptul că poziția Ucrainei trebuie întărită. Ucraina trebuie să devină un
“porc spinos de oțel nedigerabil pentru invadatori”. Nu este vorba doar despre rezerve militare,
ci și desistemul de energie, pentru a ne asigura de faptul că reziliența lor crește.
Președinta a menționat faptul că va prezenta un plan detaliatpentru reînarmarea Europei pe
data de 6 martie (data Summitului Extraordinar al Consiliului European). Aceasta a menționat
faptul că trebuie să intensificăm investițiile în apărare pentru o perioadă prelungită de timp.
„Este pentru securitatea Uniunii Europene și avem nevoie în mediul geostrategic în care trăim,
să ne pregătim pentru ce este mai rău și, prin urmare, să intensificăm apărarea”, subliniază von
der Leyen.

Întrebată dacă dorește să transmită un mesaj către Statele Unite ale Americii după Summit,
aceasta a menționat: „Suntem pregătiți, împreună cu dumneavoastră, să apărăm democrația și
principiul statului de drept, că nu poți să îți invadezi și să îți intimidezi vecinul sau să schimbi
granițele cu forța”.

Cele mai importante declarații ale Premierul Marii Britanii:

● „Suntem la răscruce de drumuri. Sâmbătă seară, Regatul Unit a semnat un împrumut de
2,2 miliarde de lire sterline pentru a furniza mai mult sprijin militar Ucrainei. Nu din banii
contribuabililor britanici, ci din activele rusești înghețate.”

● „Anunț un nou acord, care permite Ucrainei să folosească 1,6 miliarde de lire sterline din
finanțele exporturilor Regatului Unit pentru a cumpăra peste 5.000 de rachete
antiaeriene, care vor fi făcute la Belfast, creând locuri de muncă în briliantul nostru
sector de apărare. Va fi vital pentru protejarea infrastructurii și pentru întărirea Ucrainei,
și pentru asigurarea păcii când va fi momentul.”

● „Am convenit asupra unor pași importanți astăzi. În primul rând, vom menține fluxul
ajutorului militar și vom continua să întețim presiunea economică asupra Rusiei, pentru a
întări Ucraina. În al doilea rând, am convenit că orice pace de durată trebuie să asigure
suveranitatea și securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie la masă. În al treilea
rând, în eventualitatea unui acord de pace, vom continua să sporim capacitățile
defensive ale Ucrainei pentru a descuraja orice viitoare invazie. În al patrulea rând, vom
dezvolta o coaliție a celor dispuși să apere un acord în Ucraina și să garanteze pacea în
Ucraina. Nu fiecare națiune se va simți capabilă să contribuie, dar asta nu poate
însemna că stăm deoparte. În schimb, cei dispuși vor intensifica planificarea acum, de
urgență. Regatul Unit este pregătit să susțină acest lucru, cu oameni pe teren și avioane
în aer, alături de alții. ”

● „În primul rând, până la încheierea focului, deci până la realizarea unui armistițiu,
menținerea sprijinului financiar și militar pentru Ucraina. În al doilea rând, este necesară
pregătirea țărilor europene pentru ca acesteasă-și asume o povară mai mare pentru
pacea în Europa și, în acest sens, se va avea în vedere creșterea bugetelor pentru
apărare în perioada următoare.”

● „S-a convenit că garanțiile de securitate care pot fi acordate Ucrainei nu pot fi asigurate
fără un sprijin din partea Statelor Unite ale Americii. Aceste garanții de securitate nu sunt
doar pentru Ucraina, ci practic sunt pentru tot Flancul Estic, de la Baltică până la Marea
Neagră.”

● „În acest sens, în continuarea parteneriatului transatlantic, se va lucra la un plan comun,
în așa fel încât garanțiile de securitate să fie asigurate atât cu o implicare mare a țărilor
europene, dar și bazându-se pe un sprijin pe care Statele Unite l-ar putea asigura.”

Donald Tusk, Prim-Ministrul Poloniei, a declarat faptul că „Europa s-a trezit”, iar toți liderii
vorbesc pe aceeași voce despre nevoia de a acorda sprijin Ucrainei, pentru o cooperare
transatlantică mai strânsă și pentru întârirea granițelor estice.

Cancelarul german Scholz a reiterat faptul că securitatea este conturată de SUA, Canada și
Europa, iar în ultimii ani alianța a fost dezvoltată cu membri noi și cu creșterea cheltuielilor
privind apărarea.

Emmanuel Macron, Președintele Franței, a declarat faptul că toți liderii sunt determinați să
acționeze pentru o pace puternică și de lungă durată în Ucraina și pentru a asigura securitatea
colectivă.

Președintele Zelenski a declarat faptul că simte sprijinul pentru Ucraina și poporul său, iar că
alături de Europa, vor lucra la a pune bazele unei colaborări solide cu Statele Unite ale Americii
pentru o pace durabilă și cu garanții de securitate. Acesta a menționat că urmează mai multe
întâlniri de nivel înalt în viitorul apropiat și că rămâne recunoscător tuturor partenerilor. „Forța
împreună ne poate proteja viitorul.” După finalul Summitului, Președintele Zelenski a fost
primit de regele Charles al Marii Britanii la Sandringham, fiind considerat cel mai răsunător act
politic pe care l-a făcut suveranul. Atât atitudinea premierului, cât și a regelui, arată susținerea
fără echivoc a Marii Britanii pentru Zelenski.

Pașii următori
● Pe 6 martie urmează Consiliul European, unde cei 27 de lideri ai statelor membre sunt
așteptați pentru a discuta despre securitatea Europei, iar în urma declarațiilor Ursulei
von der Leyen, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru reînarmarea Europei.
● Pe 7 martie, urmează o întâlnire cu țările care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar
care își doresc să fie parte din soluționarea războiului din Ucraina care să dea o pace
sigură.

Concluzii
Trăim o perioadă unică, în care ne raportăm din ce în ce mai des la conceptul de securitate în
fața agresiunii Rusiei. Indiferent de pozițiile liderilor europeni cu privire la abordarea
administrației prezidențiale asupra conflictului, o concluzie unanimă este clară:Europa trebuie
să se reînarmeze și trebuie să fie unită în a garanta securitatea și apărarea continentului.

Președintele francez Emmanuel Macron, Prim-Ministrul Marii Britanii și Președinta Comisiei
Europene Ursula von der Leyen reprezintă în acest moment pilonii de susținere ai UE, dar și
motorul pentru a forma o Europă mai puternică. Ceea ce am văzut la Paris și la Londra
sugerează un nou motor al lumii care se regrupează. Ține de ambiția României de a putea
conta la nivel european și de capacitatea noastră de a contribui cu soluții concrete la discuțiile
care vor urma.

Un alt aspect care reiese din cei 3 ani de război, dar și din istoria ultimelor secole, este că ar
trebui să fim naivi să credem că Rusia se va opri dacă va obține „pacea” așa cum o dorește cu
Ucraina. Adică să reușească să lase în urmă o țară decimată, cu un popor risipit și cu decalaje
majore în reconstrucție. Istoria ne arată că un cuceritor nu se oprește de bună voie din a cuceri,
ci acesta trebuie oprit.