Dacă viața ta s-ar fi schimbat radical într-o noapte, fiind nevoit să fugi, să te ascunzi, să continui procesul educațional în bunkere sau în subteran, să te rogi zilnic ca cei dragi ție să nu fie printre victime, să nu poți avea contact permanent alături de cei dragi, iar în final să te gândești să fugi de tot ce înseamnă „acasă”, tu ce ai face?

Pe 12 februarie, în cadrul plenului de la Starsbourg a avut loc dezbaterea „Continuarea unui sprijin de neclintit al UE pentru Ucraina, după 3 ani de război de agresiune din partea Rusiei -
Declarații ale Consiliului și ale Comisiei”, votul urmând să aibă loc la sesiunea destinată lunii martie.

Din capul locului este important de menționat faptul că niciun oficial român nu a luat cuvântul în cadrul plenului pentru această dezbatere. Cu toate că este un subiect important, războiul provocat de Rusia aflându-se la granița cu România, niciun ales nu a dorit să discute pe marginea sa.

Comisarul european responsabil de extinderea UE, Marta Kos, a susținut un discurs despre modul în care a evoluat agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Povestește despre cum, în prima sa zi de mandat, a vizitat Kievul și a întâlnit un activist pentru drepturile omului care a fost ținut în captivitate de către ruși timp de 2 ani. A evidențiat faptul că Ucraina nu luptă doar pentru ea, ci pentru stabilitatea întregii Europe. De aceea este important ca UE să sprijine în continuare Ucraina la nivel economic, politic și militar.

„Lupta lor este și lupta noastră”, menționează Comisara.

Astfel, statele membre și instituțiile europene au mobilizat sprijin fără precedent în mai multe domenii pentru Ucraina: sprijinul umanitar pentru milioane de oameni - atât cei care încă se află în Ucraina, cât și cei care caută protecție pe teritoriul Uniunii, sprijin financiar astfel încât statul să își mențină serviciile publice esențiale pentru cetățenii săi, sprijin militar împotriva agresiunii dezlănțuite de Rusia.

Uniunea Europeană și statele membre au oferit un sprijin agregat de peste 134 miliarde de euro, consolidându-și poziția ca cel mai mare donator internațional și cel mai mare investitor public în sectorul de apărare al Ucrainei. Astfel, putem identifica 4 piloni:

1. Facilitarea funcționării Ucrainei și a reformelor europene

• Mecanismul pentru Ucraina (Ukraine Facility) – 50 miliarde de euro (granturi și împrumuturi) pentru menținerea funcționării statului și implementarea reformelor necesare aderării la UE.
• Asistență macro-financiară – peste 28 miliarde de euro acordate din 2022 pentru stabilizarea economiei Ucrainei.

2. Sprijin militar pentru apărare

• 48.5 miliarde de euro mobilizați pentru sprijin militar esențial.
• Peste 1 milion de obuze furnizate forțelor ucrainene.
• 75.000 de soldați ucraineni antrenați până la sfârșitul iernii 2024.

3. Protecția refugiaților și asistență umanitară

• 4.5 milioane de refugiați ucraineni au primit protecție temporară în Uniunea Europeană.

4. Reconstrucția și redresarea Ucrainei

• Colaborare cu instituții financiare internaționale și europene pentru reconstrucția infrastructurii și dezvoltarea economică a Ucrainei.
• Asigurarea coridoarelor de solidaritate (Solidarity Lanes) pentru a permite exportul produselor ucrainene către piețele globale, în special cerealele.

Toate acestea au fost realizate pentru a ajuta Ucraina să țină piept războiului. Comisara pentru extindere a declarat faptul că UE va sprijini în continuare implementarea reformelor necesare pentru ca Ucraina să devină parte integrată a familiei europene.

Este naiv să credem că dacă un bătăuș în curtea școlii snopește un copil în timpul orelor și nu se iau măsuri pentru a pedepsi bătăușul și a sprijini copilul să depășească trauma, nu se va mai repeta. Poate până la finalul anului școlar, un sfert de clasă va fi abuzată într-o manieră sau alta. Dar dacă conducerea școlii impune măsuri, iar toți tinerii din clasă sunt solidari cu copilul bătut și izolează bătăușul, se va trage un semnal de alarmă destul de puternic.

Tocmai de aceea, Uniunea Europeană pregătește noi pachete de sancțiuni pentru a afecta și mai mult capacitatea Rusiei de a duce acest război.

La o zi după discursul Comisarei în plenul de la Strasbourg, Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că războiul dintre Ucraina și Rusia „trebuie să se încheie”, că aderarea Kievului la NATO este nerealistă și că SUA nu vor mai prioritiza securitatea europeană și ucraineană, deoarece administrația Trump își va concentra atenția pe securizarea propriilor granițe și pe descurajarea unui război cu China.

Hegseth a declarat că Statele Unite nu consideră realistă aderarea Ucrainei la NATO ca rezultat al unui acord negociat. De asemenea, a subliniat că orice garanție de securitate oferită Ucrainei trebuie susținută de trupe europene și non-europene, excluzând o prezență militară americană pe teren. Un oficial NATO a remarcat că ar fi fost mai îngrijorător dacă Hegseth ar fi pus sub semnul întrebării granițele Ucrainei de dinainte de 2022.

Într-un interviu acordat publicației britanice The Guardian și publicat marți, președintele Volodimir Zelenski a sugerat un schimb de teritorii, propunând ca zonele ocupate de forțele ucrainene în regiunea Kursk din Rusia să fie cedate în schimbul teritoriilor ucrainene aflate sub controlul rus. Moscova a respins rapid această propunere. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu a discutat și nu va discuta niciodată subiectul schimbului de teritorii.

Vine un moment în viața fiecărui continent sau structuri în care trebuie să decidă încotro o apucă: dacă valorile pe care le-au promovat îi unesc în continuare și la final vor ieși mai puternici, sau dacă vom fi dezbinați de o iluzie a izolării răului?

Ce ne dorim pe continentul European? O lume unde puterile armate dictează soarta națiunilor? Sau vrem să construim pe valorile care ne-au făcut una dintre cele mai puternice forțe economice pe plan global, împreună ca Uniune, nu separat?

Au fost 3 ani în care milioane de ucraineni au sacrificat libertatea și liniștea, întregindu-se ca națiune pe sacrificiul sângelui a nenumăratelor generații.

Am depășit demult momentul când războiul din Ucraina ar fi putut reprezenta un punct izolat de celelalte popoare, un punct în care acestea să simtă că nu le-ar putea afecta. În ultimele luni, interferențe ale actorilor statali și mai ales non-statali în alegerile democratice, stoparea aderării Georgiei la Uniunea Europeană, protestele din Serbia, toate aceste acțiuni afectează starea democrației la nivel global.

Fundația pe care reconstruim Ucraina este importantă și denotă solidaritatea noastră, a europenilor în fața agresiunii Rusiei. Ce vom face mai departe? Ne vom solidariza între noi, iar la finalul acestui conflict să devenim mai puternici, integrând Ucraina?

Având în vedere declarațiile reprezentanților Biroului Oval, putem simți cum o umbră rece acoperă Europa, iar frica și confuzia se aștern în mod silențios.

Brusc, poate vom înțelege odată pentru totdeauna de ce este nevoie să întărim securitatea la nivel național și european și de ce trebuie ca statele membre să se sprijine și să sprijine.

În mai 2025 suntem din nou chemați la urne. Acest conflict ne afectează nu doar securitatea teritorială, dar perspectivele pe care le înaintează campania de dezinformare la adresa valorilor europene. Președintele pe care îl vom alege va contribui activ la poziția la nivel european asupra conflictului, dată fiind poziția sa în Consiliul European, iar pentru aceasta avem nevoie de o persoană care să înțeleagă cu adevărat relațiile internaționale. De ce? Pentru că nu ne putem desprinde de „colegii noștri de clasă”. Dacă lăsăm Ucraina singură sau dacă sprijinim mișcarea extremistă în a lăsa Ucraina singură în fața agresorului, cât timp vom avea până va cădea următoarea țară?

Polarizarea în societate crește. Iar o parte a societății este manipulată de cuvinte goale și frumoase, de iluzia lui „pe noi nu are cum să ne afecteze”. Dacă va cădea prima piesă de domino în mâinile agresorului rus, știm că se va declanșa o reacție în lanț și va fi semnalul că bătăușul va scăpa nepedepsit.

Ce alegem? Să fim de partea bătăușului sau a colegilor care susțin copilul lovit? Dacă ar fi copilul tău cel lovit?

Singurul viitor al României este pro-european. Oricine susține altceva, vă minte cu desăvârșire.