UE plutește în derivă, dar a găsit busola. România, când?
Tana Foarfă, Director Executiv Europuls
De la preluarea mandatului de președinte al SUA de către Donald Trump, lumea pare că se mișcă cu o viteză uluitoare. La aproape 3 ani de când Rusia a invadat Ucraina, Președintele și administrația americană surprind cu deschiderea discuțiilor despre încheierea războiului, cu toate întrebările aferente care se nasc în urma declarațiilor americane tot mai tranșante și cu toate implicațiile sensibile ce fac parte din acest proces.
Pe alt plan, China a surprins de asemenea cu intrarea pe piața IA cu Deepseek, după ce a demonstrat cum investiții țintite în mașini electrice și baterii de litiu te pot face să domini lanțuri de aprovizionare întregi.
În tot acest timp, UE pare înghețată și depășită. Înghețată din cauza poziționării lui Trump ca lider principal în soluționarea unui conflict aflat la granița UE fără a invita alături liderii UE. Depășită de ritmul accelerat în care giganții tech americani și industria din China monopolizează principalele piețe industriale, precum și de anunțul lui Trump de impunere a unor taxe de 25% la importurile de aluminiu și oțel începând din 12 martie, ceea ce va afecta puternic numeroase firme din UE.
Proiectul european este atacat hibrid de Rusia, este atacat structural și economic de SUA, este atacat industrial de China. Și este atacat societal din interior, întrucât democrațiile europene sunt măcinate de campanii electorale, sunt mult mai preocupate de bucătăriile lor interne și par să uite că împreună vocea lor poate conta mai mult decât câteva voci individuale. UE este actorul, dintre cei enumerați, care a pus în prim plan cetățenii, și care a investit masiv în proiecte sociale și cu impact social. Însă în mod paradoxal, criticile împotriva proiectului european sunt tot mai mari, iar partidele extremiste tot mai aproape de victorie în multe state membre. Deși inegalitatea economică și socială în SUA este mult mai mare decât în UE, rata criminalității mult mai mică, deși sistemul de sănătate în UE este accesibil și de către cei vulnerabili, deși studiile universitare în UE sunt mai ieftine, deși avem cele mai bine garantate drepturi pe piața muncii, deși ne bucurăm de drepturi și libertăți, toate aceste lucruri par să devină irelevante.
Cine mai luptă în acest moment pentru proiectul european?
Liderii pro-europeni cu viziune. La Conferința de Securitate de la München, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că statele membre au liber la investit cât doresc în apărare și capacități militare, deoarece Comisia va permite abaterea de la normele bugetare standard prin activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere. Acest mecanism a fost declanșat prima dată în timpul pandemiei COVID-19, pentru a putea permite statelor membre să facă față pandemiei. Este un prim răspuns la declarațiile lui Pete Hegseth care a subliniat că Europa trebuie să fie principala responsabilă pentru apărare pe continentul european.
Tot la München, Ministrul de Externe al Poloniei Radosław Sikorski a anunțat organizarea unui Summit extraordinar la Paris pe 17 februarie, confirmat și de oficialii francezi, pentru a discuta într-un cadru restrâns despre evoluțiile recente promovate de administrația Trump. Țări precum Germania, Italia, Polonia, Danemarca, Marea Britanie se vor reuni și vor pune pe masă o strategie clară pentru continuarea sprijinii Ucrainei în încheierea conflictului, practic un plan de pace credibil. În contextul în care administrația Trump a început negocierile dar nu a venit încă cu un plan concret, UE ar putea prelua conducerea în liniște, fiind actorul matur de la masă care vine cu propunerile concrete, nu cu vorbele.
Dorință există, dar care este direcția în care merge UE?
În această mare învolburată, UE pare că plutește în derivă. Totuși, ne anunță că și-a găsit busola.
Bazată pe raportul Draghi, Busola pentru competitivitate este prima inițiativă majoră a acestui mandat al Comisiei Europene. Busola trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze în trei domenii principale de acțiune: inovare, decarbonizare și securitate.
Eliminarea decalajului în materie de inovare: utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate și a IA vor fi prioritizate, iar sectoare precum tehnologii cuantice, biotehnologie, robotică și tehnologii spațiale vor beneficia de stimuli. De altfel, Franța a luat deja startul, compania Mistral AI lansând recent Le Chat, un asistent AI de mare viteză conceput pentru a rivaliza cu ChatGPT și care prin procesarea avansată a documentelor și a cuvintelor în diferite limbi, stabilește un nou standard în productivitatea AI. Dat fiind că principalele companii care lansează și dezvoltă astfel de tehnologii sunt IMM-uri tinere și inovatoare, acestea vor beneficia de un regim juridic special (al 28-lea regim juridic), care va simplifica normele aplicabile în dreptul societăților comerciale, legislația privind insolvența, dreptul muncii, dreptul fiscal. Acest regim juridic va permite întreprinderilor inovatoare să beneficieze de un singur set de norme, indiferent de țara în care investesc și își desfășoară activitatea pe piața unică europeană.
Competitivitate simultan cu decarbonizare: prețurile ridicate și volatile pe piața de energie sunt o provocare majoră. UE a fost dependentă de un gaz rusesc ieftin, dar pentru care a ajuns să plătească scump, cu prețul securității. Astfel, UE propune investiții într-o industrie curată, pentru a atrage producția, inclusiv a industriilor mari consumatoare de energie, și utilizarea tehnologiilor curate și modelelor de afaceri circulare. Un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile va contribui la reducerea prețurilor și a costurilor energiei, în timp ce sectoarele aflate în tranziție verde vor beneficia de proceduri accelerate. Vor exista abordări separate pentru sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, metalele și substanțele chimice, sectoare care sunt esențiale în sistemul de producție industrial european, dar care sunt cele mai vulnerabile în această etapă a tranziției.
Reducerea dependențelor și creșterea securității. UE are cea mai mare și mai rapidă rețea de acorduri comerciale din lume, acoperind 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din schimburile comerciale ale UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare, vor exista noi parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologii curate din întreaga lume. De asemenea, vor fi revizuite normele privind achizițiile publice, pentru a putea atrage producția materialelor în sectoare și tehnologii critice.
Cum se va implementa busola?
5 principii stau la baza a ceea ce au de făcut statele membre, inclusiv România.
Busola României unde este?
România pare că a fost paralizată de un an electoral care ne-a dus într-o realitate paralelă cu gravitatea situației dinafara granițelor noastre, ne-a înrăutățit situația economică și ne-a divizat societatea. Singurul plan de țară complet cu reforme și investiții, PNRR, a fost abandonat, România neabsorbind niciun euro în 2024, iar cele 20 de miliarde de euro care încă așteaptă să fie accesate sunt disponibile doar până anul viitor, în 2026. Pe plan extern, ne-am afirmat la Forumul de Securitate de la München datorită vicepreședintelui american JD Vance care, într-un moment de ceartă și critică la adresa democrației europene, a criticat anularea alegerilor din România „pe baza unor suspiciuni slabe formulate de o agenție de informații și sub presiunea enormă exercitată de vecinii continentali ai României”.
Acum este momentul să venim la masă cu soluții. În primul rând, să ne facem loc la masă, fiindcă absența strategiei și reprezentarea României fără avansarea de soluții ne costă, după cum vedem și în contextul Sumitului extraordinar convocat de Emmanuel Macron la Paris, unde în acest moment ne facem loc ca să putem fi prezenți.
Faptul că multilateralismul rămâne abordarea care stă la baza progresului UE constituie un avantaj de care România trebuie să profite. Nu este întâmplător ca Ursula von der Leyen să anunțe în cadrul Forumului de la Davos ce răspuns pregătește UE pentru sancțiunile anunțate de administrația Trump împotriva companiilor europene. Sau ca anunțul de investiții în apărare a statelor membre fără limită s-a realizat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
La 18 ani de când am aderat la UE, în acest moment de impas și de decizii strategice pentru viitorul apropiat, România este capabilă să vină cu soluții propuse de o administrație prezidențială profesioniste. Viitorul Președinte al României are în atribuțiile sale un rol crucial de a reprezenta țara în cele mai înalte foruri europene și internaționale, într-un context foarte tensionat în care se negociază încheierea unui război de la granița noastră. Liderii pro-europeni sunt din ce în ce mai puțini, iar România are spațiul, contextul și potențialul de a deveni unul.
Pe alt plan, China a surprins de asemenea cu intrarea pe piața IA cu Deepseek, după ce a demonstrat cum investiții țintite în mașini electrice și baterii de litiu te pot face să domini lanțuri de aprovizionare întregi.
În tot acest timp, UE pare înghețată și depășită. Înghețată din cauza poziționării lui Trump ca lider principal în soluționarea unui conflict aflat la granița UE fără a invita alături liderii UE. Depășită de ritmul accelerat în care giganții tech americani și industria din China monopolizează principalele piețe industriale, precum și de anunțul lui Trump de impunere a unor taxe de 25% la importurile de aluminiu și oțel începând din 12 martie, ceea ce va afecta puternic numeroase firme din UE.
Proiectul european este atacat hibrid de Rusia, este atacat structural și economic de SUA, este atacat industrial de China. Și este atacat societal din interior, întrucât democrațiile europene sunt măcinate de campanii electorale, sunt mult mai preocupate de bucătăriile lor interne și par să uite că împreună vocea lor poate conta mai mult decât câteva voci individuale. UE este actorul, dintre cei enumerați, care a pus în prim plan cetățenii, și care a investit masiv în proiecte sociale și cu impact social. Însă în mod paradoxal, criticile împotriva proiectului european sunt tot mai mari, iar partidele extremiste tot mai aproape de victorie în multe state membre. Deși inegalitatea economică și socială în SUA este mult mai mare decât în UE, rata criminalității mult mai mică, deși sistemul de sănătate în UE este accesibil și de către cei vulnerabili, deși studiile universitare în UE sunt mai ieftine, deși avem cele mai bine garantate drepturi pe piața muncii, deși ne bucurăm de drepturi și libertăți, toate aceste lucruri par să devină irelevante.
Cine mai luptă în acest moment pentru proiectul european?
Liderii pro-europeni cu viziune. La Conferința de Securitate de la München, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că statele membre au liber la investit cât doresc în apărare și capacități militare, deoarece Comisia va permite abaterea de la normele bugetare standard prin activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere. Acest mecanism a fost declanșat prima dată în timpul pandemiei COVID-19, pentru a putea permite statelor membre să facă față pandemiei. Este un prim răspuns la declarațiile lui Pete Hegseth care a subliniat că Europa trebuie să fie principala responsabilă pentru apărare pe continentul european.
Tot la München, Ministrul de Externe al Poloniei Radosław Sikorski a anunțat organizarea unui Summit extraordinar la Paris pe 17 februarie, confirmat și de oficialii francezi, pentru a discuta într-un cadru restrâns despre evoluțiile recente promovate de administrația Trump. Țări precum Germania, Italia, Polonia, Danemarca, Marea Britanie se vor reuni și vor pune pe masă o strategie clară pentru continuarea sprijinii Ucrainei în încheierea conflictului, practic un plan de pace credibil. În contextul în care administrația Trump a început negocierile dar nu a venit încă cu un plan concret, UE ar putea prelua conducerea în liniște, fiind actorul matur de la masă care vine cu propunerile concrete, nu cu vorbele.
Dorință există, dar care este direcția în care merge UE?
În această mare învolburată, UE pare că plutește în derivă. Totuși, ne anunță că și-a găsit busola.
Bazată pe raportul Draghi, Busola pentru competitivitate este prima inițiativă majoră a acestui mandat al Comisiei Europene. Busola trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze în trei domenii principale de acțiune: inovare, decarbonizare și securitate.
Eliminarea decalajului în materie de inovare: utilizarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate și a IA vor fi prioritizate, iar sectoare precum tehnologii cuantice, biotehnologie, robotică și tehnologii spațiale vor beneficia de stimuli. De altfel, Franța a luat deja startul, compania Mistral AI lansând recent Le Chat, un asistent AI de mare viteză conceput pentru a rivaliza cu ChatGPT și care prin procesarea avansată a documentelor și a cuvintelor în diferite limbi, stabilește un nou standard în productivitatea AI. Dat fiind că principalele companii care lansează și dezvoltă astfel de tehnologii sunt IMM-uri tinere și inovatoare, acestea vor beneficia de un regim juridic special (al 28-lea regim juridic), care va simplifica normele aplicabile în dreptul societăților comerciale, legislația privind insolvența, dreptul muncii, dreptul fiscal. Acest regim juridic va permite întreprinderilor inovatoare să beneficieze de un singur set de norme, indiferent de țara în care investesc și își desfășoară activitatea pe piața unică europeană.
Competitivitate simultan cu decarbonizare: prețurile ridicate și volatile pe piața de energie sunt o provocare majoră. UE a fost dependentă de un gaz rusesc ieftin, dar pentru care a ajuns să plătească scump, cu prețul securității. Astfel, UE propune investiții într-o industrie curată, pentru a atrage producția, inclusiv a industriilor mari consumatoare de energie, și utilizarea tehnologiilor curate și modelelor de afaceri circulare. Un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile va contribui la reducerea prețurilor și a costurilor energiei, în timp ce sectoarele aflate în tranziție verde vor beneficia de proceduri accelerate. Vor exista abordări separate pentru sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, metalele și substanțele chimice, sectoare care sunt esențiale în sistemul de producție industrial european, dar care sunt cele mai vulnerabile în această etapă a tranziției.
Reducerea dependențelor și creșterea securității. UE are cea mai mare și mai rapidă rețea de acorduri comerciale din lume, acoperind 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din schimburile comerciale ale UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare, vor exista noi parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologii curate din întreaga lume. De asemenea, vor fi revizuite normele privind achizițiile publice, pentru a putea atrage producția materialelor în sectoare și tehnologii critice.
Cum se va implementa busola?
5 principii stau la baza a ceea ce au de făcut statele membre, inclusiv România.
- Simplificare: reducerea drastică a poverii administrative și de reglementare cu cel puțin 25% pentru întreprinder și cel puțin 35% pentru IMM-uri. Este nevoie de un efort sistematic nu doar al UE, dar mai ales al administrațiilor naționale, de a face procedurile de accesare a fondurilor UE mai simple, mai rapide și mai puțin greoaie. Comisia va simplifica cerințele de raportare privind sustenabilitatea, obligația de diligență și taxonomia.
- Reducerea barierelor din calea pieței unice: timp de 30 de ani, piața unică a fost motorul încercat și testat al competitivității. Un motor care am putea spune că a funcționat ca o mașină cu motor diesel. Pentru a îmbunătăți funcționarea în toate industriile, trebuiesc eliminate barierele create de statele membre din cauza regulilor diferite, iar Comisia va profita de ocazie pentru ca procesele de elaborare a standardelor să devină mai rapide și mai accesibile, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate.
- Finanțarea competitivității. UE nu dispune de o piață de capital eficientă, care să transforme economiile europenilor în investiții. Astfel, vor fi create noi produse de economii și de investiții, pentru ca cetățenii care doresc să investească să aibă parte de stimulente. Iar în contextul discuțiilor noului cadru financiar multianual post 2027, ne vom uita la un fond pentru competitivitate cu un buget destul de consistent.
- Promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate. Nu poți avea competitivitate fără să investești în oameni. Forța de muncă ce are competențele necesare și este integrată în piața muncii poate fi stimulată să devină mai productivă, Comisia promovând învățarea în rândul adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, crearea de competențe adaptate exigențelor viitorului, mobilitatea echitabilă și recunoașterea diferitelor tipuri de formare pentru a le permite persoanelor să lucreze în întreaga Uniune.
- O mai bună coordonare între politicile UE și cele naționale. Principala sursă a lipsei de competitivitate o constituie cele 27 de moduri de implementare diferite ale priorităților și legislației europene. Comisia va introduce un instrument de coordonare în materie de competitivitate, care va ajuta statele membre să asigure punerea în aplicare la nivelul UE și la nivel național a obiectivelor comune de politică ale UE, să identifice proiectele transfrontaliere de interes european și să pună în aplicare reformele și investițiile aferente.
Busola României unde este?
România pare că a fost paralizată de un an electoral care ne-a dus într-o realitate paralelă cu gravitatea situației dinafara granițelor noastre, ne-a înrăutățit situația economică și ne-a divizat societatea. Singurul plan de țară complet cu reforme și investiții, PNRR, a fost abandonat, România neabsorbind niciun euro în 2024, iar cele 20 de miliarde de euro care încă așteaptă să fie accesate sunt disponibile doar până anul viitor, în 2026. Pe plan extern, ne-am afirmat la Forumul de Securitate de la München datorită vicepreședintelui american JD Vance care, într-un moment de ceartă și critică la adresa democrației europene, a criticat anularea alegerilor din România „pe baza unor suspiciuni slabe formulate de o agenție de informații și sub presiunea enormă exercitată de vecinii continentali ai României”.
Acum este momentul să venim la masă cu soluții. În primul rând, să ne facem loc la masă, fiindcă absența strategiei și reprezentarea României fără avansarea de soluții ne costă, după cum vedem și în contextul Sumitului extraordinar convocat de Emmanuel Macron la Paris, unde în acest moment ne facem loc ca să putem fi prezenți.
Faptul că multilateralismul rămâne abordarea care stă la baza progresului UE constituie un avantaj de care România trebuie să profite. Nu este întâmplător ca Ursula von der Leyen să anunțe în cadrul Forumului de la Davos ce răspuns pregătește UE pentru sancțiunile anunțate de administrația Trump împotriva companiilor europene. Sau ca anunțul de investiții în apărare a statelor membre fără limită s-a realizat în cadrul Conferinței de Securitate de la München.
La 18 ani de când am aderat la UE, în acest moment de impas și de decizii strategice pentru viitorul apropiat, România este capabilă să vină cu soluții propuse de o administrație prezidențială profesioniste. Viitorul Președinte al României are în atribuțiile sale un rol crucial de a reprezenta țara în cele mai înalte foruri europene și internaționale, într-un context foarte tensionat în care se negociază încheierea unui război de la granița noastră. Liderii pro-europeni sunt din ce în ce mai puțini, iar România are spațiul, contextul și potențialul de a deveni unul.