Un moment istoric pentru apărarea transatlantică: Summitul NATO de la Haga
de Alexandra Cîrjă
Summitul NATO desfășurat la Haga în perioada 24–25 iunie 2025 a avut loc într-un context internațional extrem de tensionat, marcat de conflicte active și de o competiție geopolitică tot mai intensă. Liderii statelor membre s-au reunit într-un moment de răscruce, cu scopul de a consolida solidaritatea transatlantică și de a adapta alianța la noile realități de securitate.
Țintă istorică: 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Pe fundalul recentului conflict dintre Iran și Israel, care a zdruncinat echilibrul fragil al Orientului Mijlociu, și în pofida unei încetări temporare a focului mediate de Statele Unite, temerile privind o reaprindere a ostilităților rămân acute. În același timp, agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă fără semne de retragere, iar aceste două focare de criză au determinat o reconfigurare rapidă a priorităților strategice ale Alianței Nord-Atlantice. Sub presiunea acestor amenințări, liderii NATO au căzut de acord asupra unei măsuri importante: fiecare stat membru se angajează să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până cel târziu în anul 2035.
Țintă istorică: 5% din PIB pentru apărare până în 2035
Pe fundalul recentului conflict dintre Iran și Israel, care a zdruncinat echilibrul fragil al Orientului Mijlociu, și în pofida unei încetări temporare a focului mediate de Statele Unite, temerile privind o reaprindere a ostilităților rămân acute. În același timp, agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă fără semne de retragere, iar aceste două focare de criză au determinat o reconfigurare rapidă a priorităților strategice ale Alianței Nord-Atlantice. Sub presiunea acestor amenințări, liderii NATO au căzut de acord asupra unei măsuri importante: fiecare stat membru se angajează să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până cel târziu în anul 2035.
Conform declarației oficiale, acest obiectiv de 5% se va împărți în două componente esențiale:
Statele membre vor trebui să prezinte planuri anuale care să demonstreze un parcurs credibil și incremental spre atingerea acestui obiectiv. Progresul va fi evaluat într-un raport comprehensiv în anul 2029, în funcție de mediul strategic și obiectivele NATO actualizate.
În plus, cheltuielile directe pentru sprijinirea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi incluse în calculul total al cheltuielilor pentru apărare, subliniind legătura tot mai strânsă dintre securitatea Ucrainei și cea a spațiului euroatlantic.
Este pentru prima dată când NATO adoptă un astfel de obiectiv comun atât de ambițios, marcând o schimbare de paradigmă în abordarea apărării colective, a descurajării și a pregătirii pentru crize multiple, de la conflicte convenționale până la amenințări hibride și cibernetice.
SUA, în centrul atenției
În centrul atenției s-a aflat președintele american Donald Trump, care, după ce în lunile anterioare sugerase public că interpretarea Articolului 5, clauza fundamentală a apărării colective, ar putea fi „condiționată”, a ținut să-și reafirme ferm angajamentul față de Alianță. „Suntem cu voi până la capăt”, a declarat acesta în plenul reuniunii, într-un discurs menit să risipească îndoielile aliaților europeni.
Trump a salutat decizia de creștere a bugetelor de apărare, menționând că a pledat de ani de zile pentru un astfel de angajament și că această transformare ar trebui să fie considerată „marea veste a deceniului” pentru NATO.
România cere întărirea prezenței NATO la Marea Neagră
Summitul a consolidat, de asemenea, accentul pus pe flancul estic al alianței și pe regiunea Mării Negre, recunoscute ca zone de importanță strategică majoră în contextul actual. România și-a afirmat în mod clar poziția prin vocea Președintelui Nicușor Dan, aflat la prima participare la un summit NATO. Însoțit de Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și de Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, Președintele a transmis un mesaj ferm: România rămâne un aliat activ și responsabil, un furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta. În intervenția sa oficială, președintele Dan a reiterat sprijinul deplin pentru consolidarea apărării colective, subliniind importanța crucială a legăturii transatlantice și a Articolului 5. De asemenea, a pledat pentru o creștere susținută a bugetelor naționale de apărare și pentru o atenție strategică crescută acordată Flancului Estic și Mării Negre, o regiune considerată esențială pentru stabilitatea euroatlantică.
Nicușor Dan a subliniat și necesitatea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, aflată sub presiuni constante din partea Federației Ruse.
În plan diplomatic, președintele României a avut o serie de întâlniri bilaterale, printre care cele cu președintele american Donald Trump, cu premierul britanic Keir Starmer și cu președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, în cadrul cărora a subliniat necesitatea unei coordonări mai strânse între statele din Europa Centrală și de Est.
Angajamente tehnologice și industriale
Un alt punct major al declarației de la Haga a fost angajamentul Alianței de a extinde cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a elimina barierele comerciale dintre aliați. Liderii NATO au subliniat importanța inovării și a tehnologiilor emergente pentru securitatea viitorului.
Concluzii
Summitul NATO de la Haga a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai importante din istoria recentă a alianței. A oferit nu doar o reafirmare a unității transatlantice, ci și o serie de decizii concrete care vor modela securitatea euroatlantică pentru următoarele decenii. Într-o lume în care vechile certitudini se erodează și noile riscuri devin tot mai acute, NATO pare hotărâtă să se transforme, să investească masiv în apărare și să trimită un semnal clar: solidaritatea rămâne piatra de temelie a securității colective.
- 3,5% din PIB pentru nevoile de apărare de bază și pentru îndeplinirea țintelor de capabilități NATO;
- Până la 1,5% din PIB pentru reziliență civilă, infrastructură critică, apărare cibernetică, inovare, pregătire civilă și consolidarea bazei industriale de apărare.
În plus, cheltuielile directe pentru sprijinirea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi incluse în calculul total al cheltuielilor pentru apărare, subliniind legătura tot mai strânsă dintre securitatea Ucrainei și cea a spațiului euroatlantic.
Este pentru prima dată când NATO adoptă un astfel de obiectiv comun atât de ambițios, marcând o schimbare de paradigmă în abordarea apărării colective, a descurajării și a pregătirii pentru crize multiple, de la conflicte convenționale până la amenințări hibride și cibernetice.
SUA, în centrul atenției
În centrul atenției s-a aflat președintele american Donald Trump, care, după ce în lunile anterioare sugerase public că interpretarea Articolului 5, clauza fundamentală a apărării colective, ar putea fi „condiționată”, a ținut să-și reafirme ferm angajamentul față de Alianță. „Suntem cu voi până la capăt”, a declarat acesta în plenul reuniunii, într-un discurs menit să risipească îndoielile aliaților europeni.
Trump a salutat decizia de creștere a bugetelor de apărare, menționând că a pledat de ani de zile pentru un astfel de angajament și că această transformare ar trebui să fie considerată „marea veste a deceniului” pentru NATO.
România cere întărirea prezenței NATO la Marea Neagră
Summitul a consolidat, de asemenea, accentul pus pe flancul estic al alianței și pe regiunea Mării Negre, recunoscute ca zone de importanță strategică majoră în contextul actual. România și-a afirmat în mod clar poziția prin vocea Președintelui Nicușor Dan, aflat la prima participare la un summit NATO. Însoțit de Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și de Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, Președintele a transmis un mesaj ferm: România rămâne un aliat activ și responsabil, un furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta. În intervenția sa oficială, președintele Dan a reiterat sprijinul deplin pentru consolidarea apărării colective, subliniind importanța crucială a legăturii transatlantice și a Articolului 5. De asemenea, a pledat pentru o creștere susținută a bugetelor naționale de apărare și pentru o atenție strategică crescută acordată Flancului Estic și Mării Negre, o regiune considerată esențială pentru stabilitatea euroatlantică.
Nicușor Dan a subliniat și necesitatea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, aflată sub presiuni constante din partea Federației Ruse.
În plan diplomatic, președintele României a avut o serie de întâlniri bilaterale, printre care cele cu președintele american Donald Trump, cu premierul britanic Keir Starmer și cu președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, în cadrul cărora a subliniat necesitatea unei coordonări mai strânse între statele din Europa Centrală și de Est.
Angajamente tehnologice și industriale
Un alt punct major al declarației de la Haga a fost angajamentul Alianței de a extinde cooperarea transatlantică în domeniul industriei de apărare și de a elimina barierele comerciale dintre aliați. Liderii NATO au subliniat importanța inovării și a tehnologiilor emergente pentru securitatea viitorului.
Concluzii
Summitul NATO de la Haga a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai importante din istoria recentă a alianței. A oferit nu doar o reafirmare a unității transatlantice, ci și o serie de decizii concrete care vor modela securitatea euroatlantică pentru următoarele decenii. Într-o lume în care vechile certitudini se erodează și noile riscuri devin tot mai acute, NATO pare hotărâtă să se transforme, să investească masiv în apărare și să trimită un semnal clar: solidaritatea rămâne piatra de temelie a securității colective.
