Viitoarea Comisie Europeană: cine, ce, cum?
de Francesca Cristea
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a prezentat ieri propunerea pentru noul Colegiu al Comisarilor. Astfel, a evidențiat cele trei priorități pe care se bazează portofoliile și, în definitiv, mandatul pe 5 ani al Comisiei Europene: prosperitate, securitate și democrație. Baza de la care va porni următorul Colegiu este competitivitatea, un punct cheie pe care s-a bazat și Raportul lui Draghi. Un lucru observat de mulți decidenți, dar de prea puține ori rostit și care este accentuat în raportul Draghi este faptul că într-adevăr Uniunea Europeană a rămas în urmă.
Prin urmare, UE trebuie să își redefinească prioritățile, de altfel vedem și o reconturare a portofoliilor. Cei 6 vicepreședinți executivi ai Comisiei au primit 6 priorități strategice trans-sectoriale:
Tranziție curată, echitabilă și competitivă – politica de concurență – Teresa Ribeira Rodriguez (Spania)
Suveranitate tehnologică, securitate și democrație – digitalizare și noi tehnologii – Henna Virkkunen (Finlanda)
Prosperitate și strategie industrială – industrie, IMM-uri și piață unică – Stéphane Séjourné (Franța)
Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate – Kaja Kallas (Estonia)
Oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză – competențe, educație și cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale – Roxana Mînzatu (România)
Coeziune și reforme – politica de coeziune, dezvoltarea regională și orașe – Raffaele Fitto (Italia)
Avem o structură întrepătrunsă a Colegiului, întrucât vicepreședintele executiv va avea un portofoliu pentru care va trebui să lucreze cu alți comisari, iar 3 dintre comisari îi vor raporta direct Președintei: Comisarul privind Relația Interinstituțională și Transparență (Maroš Šefčovic – Slovacia), Comisarul pentru Implementare și Simplificare (Valdis Dombrovskis – Letonia) și Viitorul Buget și Administrația publică (Piotr Serafin – Polonia).
Ce înțelegem din cele 6 portofolii ale vicepreședinților executivi și ale celor 3 comisari care vor raporta direct Președintei? Faptul că lumea este în continuă schimbare, iar UE trebuie să reintre în cursă. Miza este reprezentată de următorul Cadru Financiar Multianual post-2027, pentru care deja au început consultările. Politica de coeziune, dar și alte programe europene vor fi restructurate în următorii 2 ani, iar comisarii vor fi responsabili de monitorizarea impactului în comunitate și de a lua mai mult în calcul în viziunea cetățenilor.
Astfel, a sosit timpul la nivel european de a regândi programele europene și să le re-evaluăm impactul pentru ca UE să devină mai competitivă pe plan global. Dacă privim atent, aceasta este povestea pe care o spun portofoliile. Aceste deziderate nu sunt noi, multe dintre teme regăsindu-se în Raportul Final al Conferinței Privind Viitorul Europei, un proces de anvergură al cetățenilor din statele membre desfășurat în perioada aprilie 2021 – mai 2022.
Dacă privim înspre portofoliul României, regăsim 3 piloni:
„Oameni” – se referă la „drepturi sociale”, o subdiviziune a domeniului demografic care include și o componentă culturală,
„Competențe” – se referă la educație și locuri de muncă de calitate
„Pregătire” – se referă la capacitatea UE de a face față crizelor, capacitate care poate fi dobândită, pe plan social, de implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și a Garanției pentru Copii, precum și realizarea Uniunii Competențelor.
De ce este important acest portofoliu? Discutăm pentru prima dată, dincolo de incluziune și drepturi, despre ideea de a crea unitate în societate. Extremismul politic și naționalismul sunt în ascensiune, așa cum ne-au demonstrat rezultatele alegerilor europene în statele membre și influența grupurilor politice.
Locuri de muncă de calitate? Avem nevoie de ele întrucât doar așa ne putem menține competitivi. Mai mult, într-un mod ciclic, este exact obiectivul de tineret asumat de România pe durata Președinției la Consiliul UE din 2019 („Quality Employment for All”) din Strategia de Tineret a UE 2019-2027.
Pare că instituțiile europene fac eforturi să se adapteze la noua realitate și să creioneze noi potențiale reforme și programe cu impact. Au înțeles lecția de pe urma alegerilor din iunie: instituțiile trebuie să fie aproape de cetățeni într-un mod accesibil și printr-un dialog constant, dornice nu doar să audă, ci să și asculte.
Prin urmare, UE trebuie să își redefinească prioritățile, de altfel vedem și o reconturare a portofoliilor. Cei 6 vicepreședinți executivi ai Comisiei au primit 6 priorități strategice trans-sectoriale:
Tranziție curată, echitabilă și competitivă – politica de concurență – Teresa Ribeira Rodriguez (Spania)
Suveranitate tehnologică, securitate și democrație – digitalizare și noi tehnologii – Henna Virkkunen (Finlanda)
Prosperitate și strategie industrială – industrie, IMM-uri și piață unică – Stéphane Séjourné (Franța)
Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate – Kaja Kallas (Estonia)
Oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză – competențe, educație și cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale – Roxana Mînzatu (România)
Coeziune și reforme – politica de coeziune, dezvoltarea regională și orașe – Raffaele Fitto (Italia)
Avem o structură întrepătrunsă a Colegiului, întrucât vicepreședintele executiv va avea un portofoliu pentru care va trebui să lucreze cu alți comisari, iar 3 dintre comisari îi vor raporta direct Președintei: Comisarul privind Relația Interinstituțională și Transparență (Maroš Šefčovic – Slovacia), Comisarul pentru Implementare și Simplificare (Valdis Dombrovskis – Letonia) și Viitorul Buget și Administrația publică (Piotr Serafin – Polonia).
Ce înțelegem din cele 6 portofolii ale vicepreședinților executivi și ale celor 3 comisari care vor raporta direct Președintei? Faptul că lumea este în continuă schimbare, iar UE trebuie să reintre în cursă. Miza este reprezentată de următorul Cadru Financiar Multianual post-2027, pentru care deja au început consultările. Politica de coeziune, dar și alte programe europene vor fi restructurate în următorii 2 ani, iar comisarii vor fi responsabili de monitorizarea impactului în comunitate și de a lua mai mult în calcul în viziunea cetățenilor.
Astfel, a sosit timpul la nivel european de a regândi programele europene și să le re-evaluăm impactul pentru ca UE să devină mai competitivă pe plan global. Dacă privim atent, aceasta este povestea pe care o spun portofoliile. Aceste deziderate nu sunt noi, multe dintre teme regăsindu-se în Raportul Final al Conferinței Privind Viitorul Europei, un proces de anvergură al cetățenilor din statele membre desfășurat în perioada aprilie 2021 – mai 2022.
Dacă privim înspre portofoliul României, regăsim 3 piloni:
„Oameni” – se referă la „drepturi sociale”, o subdiviziune a domeniului demografic care include și o componentă culturală,
„Competențe” – se referă la educație și locuri de muncă de calitate
„Pregătire” – se referă la capacitatea UE de a face față crizelor, capacitate care poate fi dobândită, pe plan social, de implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și a Garanției pentru Copii, precum și realizarea Uniunii Competențelor.
De ce este important acest portofoliu? Discutăm pentru prima dată, dincolo de incluziune și drepturi, despre ideea de a crea unitate în societate. Extremismul politic și naționalismul sunt în ascensiune, așa cum ne-au demonstrat rezultatele alegerilor europene în statele membre și influența grupurilor politice.
Locuri de muncă de calitate? Avem nevoie de ele întrucât doar așa ne putem menține competitivi. Mai mult, într-un mod ciclic, este exact obiectivul de tineret asumat de România pe durata Președinției la Consiliul UE din 2019 („Quality Employment for All”) din Strategia de Tineret a UE 2019-2027.
Pare că instituțiile europene fac eforturi să se adapteze la noua realitate și să creioneze noi potențiale reforme și programe cu impact. Au înțeles lecția de pe urma alegerilor din iunie: instituțiile trebuie să fie aproape de cetățeni într-un mod accesibil și printr-un dialog constant, dornice nu doar să audă, ci să și asculte.
