Viitorul Parteneriatului Estic după 2020

Sursa foto: Twitter/Radu Danu

Summitul din iunie 2020 și importanța acestuia 

Anul 2019 a marcat 10 ani de la lansarea politicii Uniunii Europene dedicate celor 6 țări din vecinătatea estică: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, cunoscută ca Parteneriatul Estic (PaE). Lansat la inițiativa Poloniei și Suediei, în 2009, la Praga, PaE a servit drept cadrul general de cooperare multilaterală și bilaterală dintre UE și cele 6 țări partenere. Cu certitudine, evoluțiile politice și geopolitice din ultimii 10 ani din zonă au influențat substanțial relațiile dintre cele 6 țări și Uniunea Europeană. 

Din 2009 până în prezent, 5 summituri europene au fost dedicate PaE, ultimul având loc la Bruxelles, pe 24 noiembrie 2017. În cadrul acestuia, un set de 20 de obiective au fost aprobate pentru a fi implementate până la finele anului 2020, cu scopul de a aduce schimbări pozitive și reale în viața cetățenilor din regiune.

Conform agendei preliminare a Consiliului European, următorul summit dedicat PaE este planificat pe 18 iunie, aproape de sfârșitul mandatului Croației la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Summitul va reprezenta un moment special pentru viitorul politicii din regiune, dat fiind faptul că liderii celor 27 state ale UE și cele 6 țări partenere vor aproba o nouă agendă de priorități pentru perioada următoare anului 2020. Susținerea instituțiilor europene și al statelor membre pentru țările din zonă este vitală, ținând cont de volatilitatea și instabilitatea politică și geopolitică a regiunii. Îndeosebi, în contextul în care procesul de integrare europeană pare a fi reversibil și în cazul țărilor asociate la UE. Spre exemplu, țări ca Georgia și Republica Moldova trec printr-un moment  în care transformările democratice prin implementarea prevederilor Acordului de Asociere devin din ce în ce mai complexe, date fiind subminările evidente ale statului de drept, încălcările legislației electorale și lipsa unei justiții independente.

De asemenea, Summit-ul PaE va reprezenta o oportunitate pentru instituțiile europene să prezinte o serie de obiective noi și clare pentru direcția PaE după anul 2020. Această viziune urmează să fie publicată oficial în martie, misiunea principală fiind de a aduce parteneriatul actual la un nou nivel de dezvoltare. Integrarea priorităților pentru viitoarea agendă de colaborare se va axa și pe includerea recomandărilor rezultate din procesul de consultații publice extinse privind viitorul strategic al PaE. Mai mult,  Parlamentul European își va expune, în luna martie, poziția asupra viitorului Parteneriatului, venind cu o serie de recomandări adresate Consiliului Uniunii Europene, Serviciului European de Acțiune Externă și Comisiei Europene. 

Viitorul PaE după 2020

În linii generale, viitoarele priorități se vor concentra asupra dezvoltării relațiilor economice și a capitalului uman din zonă. Protecția mediului și racordarea la obiectivele noului Pact Ecologic European vor fi pe agenda zilei. Digitalizarea și susținerea  tinerilor, inclusiv integrarea tinerilor din zonele rurale în cadrul programelor UE de mobilitate precum Erasmus+. Toate aceste subiecte se vor regăsi, cel mai probabil, în noua viziune strategică a Parteneriatului Estic, actuala arhitectură având de suferit câteva modificări.  

În același timp, la nivelul negocierilor dintre instituțiile europene și statele membre ale Uniunii, se subliniază importanța menținerii condiționalităților politice în vederea oferirii susținerii macrofinanciare sau politice în schimbul performanțelor în implementarea reformelor ce țin de dezvoltarea statului de drept, lupta anticorupție, respectarea drepturilor omului și independența justiției

Recent, în luna ianuarie, Parlamentul European a desfășurat o serie de consultări publice în care reprezentanții societății civile din țările PaE, reprezentanții Comisiei Europene și ai Serviciului European pentru Acțiune Externă și-au prezentat viziunile asupra viitorului strategic al Parteneriatului pentru perioada post-2020. Cele mai mari provocări rămân cele legate de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, conflictul din estul Ucrainei, eforturile de integrare economică și militară ale Republicii Belarus cu Rusia, instabilitatea politică generală, corupția endemică și subdezvoltarea economică a regiunii.

Chiar dacă Georgia, Republica Moldova și Ucraina sunt cele mai avansate în relația lor cu UE, cele  trei țări se confruntă cu probleme similare în procesul de democratizare. Asigurarea bunei guvernări, implementarea eficientă a reformelor vitale în lupta cu corupția, reforma sistemului judecătoresc, descentralizarea și transparentizarea procesului de luare a deciziilor de către autoritățile publice centrale și locale sunt fenomene care împiedică dezvoltare sănătoasă a societăților din aceste țări.  

În acest sens, societatea civilă rămâne un actor extrem de important și activ în monitorizarea și evaluarea reformelor implementate de către guvernele și autoritățile din regiune. Cu toate acestea, activitatea organizațiilor non-profit este deseori limitată sau îngrădită prin diverse inițiative legislative sau presiuni din partea actorilor politici aflați la guvernare. Spre exemplu, noțiunea de activitate politică a organizațiilor societății civile devine din ce în ce mai mult un subiect sensibil și vulnerabil în unele țări partenere. Libertatea de întrunire, de liberă exprimare, deseori critică la adresa autorităților rezultă în arestări și intimidări. Susținerea și asistența continuă a Uniunii Europene pentru societatea civilă și presa independentă din zonă trebuie să rămână o prioritate.  

Concluzii

Cadrul de cooperare și dinamica relațiilor dintre UE și partenerii din est vor fi influențate parțial și de ultimile evoluții din interiorul Uniunii Europene, precum Brexit-ul și noua metodologie privind procesul de extindere a UE, elaborată de către Comisia Europeană. De asemenea, adoptarea viitorului buget pentru acțiunea externă a UE, parte a Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027, poate avea un impact considerabil asupra regiunii. Noul instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională urmează să integreze instrumentele din arhitectura anterioară, inclusiv Instrumentul European de Vecinătate, prin care au fost finanțate statele din PaE. Dacă bugetul pentru vecinătatea estică va fi mărit, rămâne de văzut în cadrul negocierilor dintre statele membre, Comisie și Parlament. În același timp, tendința de simplificare și restructurare a instrumentelor financiare este o încercare de a oferi mai multă coerență și flexibilitate în relațiile externe ale UE cu țările terțe.

În pofida acestor evoluții importante, cooperarea dintre UE și țările Parteneriatului Estic va continua să fie influențată de evoluțiile politice interne din cele șase țări și de ambițiile  politice ale autorităților din regiune de a avansa sau nu în relația lor cu UE.  Anul 2020 reprezintă un an electoral pentru multe țări din regiune. În Azerbaidjan, s-au desfășurat alegeri parlamentare în februarie, care au fost, însă, organizate cu numeroase încălcări ale regulilor, atestate de către experți electorali internaționali, inclusiv de către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa. În octombrie 2020, Georgia va avea alegeri parlamentare. Până în luna august 2020, în Belarus, se vor desfășura alegeri prezidențiale. În noiembrie, Republica Moldova va avea alegeri prezidențiale. În același timp, prioritățile partenerilor sunt diverse și nivelul ambițiilor de integrare europeană al acestora este diferit. 

În concluzie, perioada imediat următoare va reprezenta un proces amplu de consultații și negocieri între instituțiile europene și statele membre privind prioritățile-cheie pentru perioada după 2020. Principiile inclusivității și a diferențierii vor sta la baza deciziilor viitoare, dar și noțiunea de flexibilitate a instrumentelor existente va fi luată în calcul, ținând cont de ambițiile fiecărui partener pe calea integrării europene sau a relației cu UE.

Radu Danu, Expert afiliat Europuls