Ce va trebui să facă noul comisar pentru sănătate?
de Daria Ivan
Noua Comisie Europeană se află în plin proces de constituire, sub conducerea Ursulei von der Leyen, care a fost propusă pentru un al doilea mandat de Președinte. În ceea ce privește Colegiul Comisarilor, Consiliul European, în colaborare cu președintele desemnat al Comisiei, stabilește o listă de candidați pentru pozițiile de comisar, câte unul din fiecare stat membru. Acești candidați trebuie să treacă printr-o evaluare riguroasă realizată de către Parlamentul European înainte de a putea prelua responsabilitățile. Comisiile parlamentare, în funcție de propria sfera de competență, verifică abilitățile fiecărui candidat și trimite un raport final către Președintele Parlamentului în vederea aprobării generale a Comisiei prin vot unic. Cu acest prilej, înainte de a cunoaște noua echipă de comisari, propunem să ne concentrăm îndeaproape pe unul dintre portofolii, cel al sănătății.
Un portofoliu esențial în mandatul precedent, politicile de sănătate europene au fost marcate de gestionarea crizei COVID-19, în urma căreia Uniunea Europeană a dezvoltat pachetul „Uniunea Sănătății”, pentru a întări securitatea sanitară a UE. Deși dedicat mai mult COVID-19, acest cadru politico-legislativ pentru măsuri de protecție și reziliență este în plină dezvoltare către alte domenii precum piețele farmaceutice, datele personale din sistemul de sănătate și bolile netransmisibile. Pentru a combate viitoarele amenințări patologice, noua Comisie trebuie să asigure o cooperare integrată la nivel european. Prin abordarea de tip “o singură sănătate’’, UE ar trebui să dezvolte un program ambițios de coordonare între statele membre și să implice agențiile în structurile de guvernanță globală.
Pandemia a evidențiat necesitatea unei gestionări mai eficiente a crizelor sanitare în UE. Achiziția comună de vaccinuri și certificatul digital COVID-19 au fost eficiente pentru diminuarea efectelor crizei asupra sănătății, a economiei și a vieții sociale. Cu toate acestea, lipsa de coordonare în adoptarea unor măsuri eficiente împotriva COVID-19 s-a resimțit, fapt ce a condus la adoptarea pachetului UE de măsuri numit „Uniunea Sănătății”, pentru o mai bună coordonare și un răspuns mai prompt în fața potențialelor epidemii. Una dintre cele mai importante schimbări a fost înființarea Autorității europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) în 2021, având ca scop dezvoltarea de soluții și achiziționarea de produse medicale pentru crizele sanitare. Printre inițiativele de succes implementate de HERA se numără crearea unor platforme pentru studii clinice și scheme de vaccin.
Criza COVID-19 a accelerat de asemenea și nevoia de reforme în sectorul farmaceutic pentru a-i spori capacitatea de producție în situații de urgență. În 2023, Comisia a propus o reformă vastă ce vizează penuria de medicamente, accesul pentru persoanele defavorizate și stimularea inovării mai ales în ceea ce privește dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și monitorizarea piețelor de medicamente la nivel european. În acest sens, UE a promovat accelerarea digitalizării sănătății prin adoptarea Regulamentului European pentru realizarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea. Programul creează un cadru digital care reunește dosarele electronice de sănătate pentru a fi atât accesibile pacienților, cât și utilizabile în cercetare. Implementarea acestuia va întâmpina provocări, inclusiv dezvoltarea soluțiilor IT și coordonarea între statele membre, situații care trebuie avute în vedere de către noua Comisie.
Nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm rolul jucat de UE la nivel global în politicile de sănătate, Rolul global al UE în sănătate, fiind principalul promotor al unui tratat pandemic coordonat de OMS și contribuind la inițiative internaționale de sănătate, inclusiv parteneriate pentru cercetare și sănătatea mediului.
Deși pandemia COVID-19 a adus sănătatea în prim-plan, există riscul ca interesul pentru politicile europene de sănătate să scadă. Este esențial să se prioritizeze și să se dezvolte inițiativele deja implementate pentru a consolida progresul obținut, aceasta fiind prima provocare cu care se va confrunta viitorul comisar european pe acest domeniu. Pandemiile urmează adesea cicluri de „panică și neglijare”. Cooperarea între statele membre și agențiile europene este încă fragmentată. Unul dintre obiectivele majore va fi asigurarea finanțării și a funcționării optime a HERA. O soluție propusă este fuziunea HERA cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pentru a eficientiza evaluarea riscurilor și măsurile de pregătire.
În prezent, reforma sectorului farmaceutic, necesară pentru a combate lipsa de medicamente, se află în curs de desfășurare. Va fi o provocare pentru noua Comisie să adreseze atât nevoile industriei farmaceutice, cât și accesul egal la medicamente, asigurând totodată un mediu propice inovației. Viitorul Comisar pentru sănătate trebuie să asigure competitivitatea în industria farmaceutică printr-o politică de susținere a inovației avansate. Propunerile vizează crearea unei agenții pentru sănătate, concentrând resursele pe proiecte prioritare și de mare risc, precum și centralizarea protocolului privind studiile clinice realizate în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA).
Nu în ultimul rând, deși UE a făcut progrese în domeniul securității sanitare, implicarea sa în combaterea bolilor netransmisibile și reducerea inegalităților în sănătate este limitată. Este nevoie de o coordonare mai bună între agențiile europene și statele membre pentru a crește impactul asupra diverselor afecțiuni, precum boli cronice, sănătatea mintală și îmbătrânirea populației. Uniunea Sănătății ar trebui extinsă către bolile netransmisibile (NCDs), care reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate naționale. ECDC ar trebui să preia un rol mai activ în monitorizarea NCDs, similar cu cel al OMS, pentru a sprijini cercetarea epidemiologiei la nivel european.
De aceea, stimate viitor comisar pentru sănătate, ține minte să:
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029
Un portofoliu esențial în mandatul precedent, politicile de sănătate europene au fost marcate de gestionarea crizei COVID-19, în urma căreia Uniunea Europeană a dezvoltat pachetul „Uniunea Sănătății”, pentru a întări securitatea sanitară a UE. Deși dedicat mai mult COVID-19, acest cadru politico-legislativ pentru măsuri de protecție și reziliență este în plină dezvoltare către alte domenii precum piețele farmaceutice, datele personale din sistemul de sănătate și bolile netransmisibile. Pentru a combate viitoarele amenințări patologice, noua Comisie trebuie să asigure o cooperare integrată la nivel european. Prin abordarea de tip “o singură sănătate’’, UE ar trebui să dezvolte un program ambițios de coordonare între statele membre și să implice agențiile în structurile de guvernanță globală.
Pandemia a evidențiat necesitatea unei gestionări mai eficiente a crizelor sanitare în UE. Achiziția comună de vaccinuri și certificatul digital COVID-19 au fost eficiente pentru diminuarea efectelor crizei asupra sănătății, a economiei și a vieții sociale. Cu toate acestea, lipsa de coordonare în adoptarea unor măsuri eficiente împotriva COVID-19 s-a resimțit, fapt ce a condus la adoptarea pachetului UE de măsuri numit „Uniunea Sănătății”, pentru o mai bună coordonare și un răspuns mai prompt în fața potențialelor epidemii. Una dintre cele mai importante schimbări a fost înființarea Autorității europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) în 2021, având ca scop dezvoltarea de soluții și achiziționarea de produse medicale pentru crizele sanitare. Printre inițiativele de succes implementate de HERA se numără crearea unor platforme pentru studii clinice și scheme de vaccin.
Criza COVID-19 a accelerat de asemenea și nevoia de reforme în sectorul farmaceutic pentru a-i spori capacitatea de producție în situații de urgență. În 2023, Comisia a propus o reformă vastă ce vizează penuria de medicamente, accesul pentru persoanele defavorizate și stimularea inovării mai ales în ceea ce privește dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și monitorizarea piețelor de medicamente la nivel european. În acest sens, UE a promovat accelerarea digitalizării sănătății prin adoptarea Regulamentului European pentru realizarea unui spațiu european al datelor privind sănătatea. Programul creează un cadru digital care reunește dosarele electronice de sănătate pentru a fi atât accesibile pacienților, cât și utilizabile în cercetare. Implementarea acestuia va întâmpina provocări, inclusiv dezvoltarea soluțiilor IT și coordonarea între statele membre, situații care trebuie avute în vedere de către noua Comisie.
Nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm rolul jucat de UE la nivel global în politicile de sănătate, Rolul global al UE în sănătate, fiind principalul promotor al unui tratat pandemic coordonat de OMS și contribuind la inițiative internaționale de sănătate, inclusiv parteneriate pentru cercetare și sănătatea mediului.
Deși pandemia COVID-19 a adus sănătatea în prim-plan, există riscul ca interesul pentru politicile europene de sănătate să scadă. Este esențial să se prioritizeze și să se dezvolte inițiativele deja implementate pentru a consolida progresul obținut, aceasta fiind prima provocare cu care se va confrunta viitorul comisar european pe acest domeniu. Pandemiile urmează adesea cicluri de „panică și neglijare”. Cooperarea între statele membre și agențiile europene este încă fragmentată. Unul dintre obiectivele majore va fi asigurarea finanțării și a funcționării optime a HERA. O soluție propusă este fuziunea HERA cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), pentru a eficientiza evaluarea riscurilor și măsurile de pregătire.
În prezent, reforma sectorului farmaceutic, necesară pentru a combate lipsa de medicamente, se află în curs de desfășurare. Va fi o provocare pentru noua Comisie să adreseze atât nevoile industriei farmaceutice, cât și accesul egal la medicamente, asigurând totodată un mediu propice inovației. Viitorul Comisar pentru sănătate trebuie să asigure competitivitatea în industria farmaceutică printr-o politică de susținere a inovației avansate. Propunerile vizează crearea unei agenții pentru sănătate, concentrând resursele pe proiecte prioritare și de mare risc, precum și centralizarea protocolului privind studiile clinice realizate în cadrul Agenției Europene pentru Medicamente (EMA).
Nu în ultimul rând, deși UE a făcut progrese în domeniul securității sanitare, implicarea sa în combaterea bolilor netransmisibile și reducerea inegalităților în sănătate este limitată. Este nevoie de o coordonare mai bună între agențiile europene și statele membre pentru a crește impactul asupra diverselor afecțiuni, precum boli cronice, sănătatea mintală și îmbătrânirea populației. Uniunea Sănătății ar trebui extinsă către bolile netransmisibile (NCDs), care reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate naționale. ECDC ar trebui să preia un rol mai activ în monitorizarea NCDs, similar cu cel al OMS, pentru a sprijini cercetarea epidemiologiei la nivel european.
De aceea, stimate viitor comisar pentru sănătate, ține minte să:
- Menții politica de sănătate ca o prioritate majoră a Uniunii!
- Crești atractivitatea Uniunii Europene pentru industria farmaceutică de înaltă inovare!
- Extinzi Uniunea Europeană a Sănătății pentru a include bolile netransmisibile!
*mai multe informații sunt disponibile în cartea lansată de institutul Bruegel: Unite, defend, grow: Memos to the European Union leadership 2024-2029