Cea mai mare șansă de a moderniza România cu bani „gratis”. Cum stăm cu PNRR în prag de alegeri?
de Tana Foarfă
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), instrumentul european post-Covid menit să ne ajute să facem reforme și investiții în șase domenii-cheie, a ajuns, dintr-un plan de țară, o obsesie și un test pe care guvernanții se zbat, de la o tranșă la alta, să-l treacă. Mediatizarea, și pozitivă, dar și critică a PNRR-ului, a fost utilă, întrucât a devenit rapid cea mai cunoscută finanțare de care beneficiază România, după fondurile de coeziune. Însă tot acest flux de informații ne face să distingem din ce în ce mai greu miturile de realitate.
32% – acesta este procentul de fonduri absorbite din PNRR. Timpul curge însă, și mai avem doar doi ani la dispoziție pentru a primi și celelalte două treimi din cele 29 miliarde de euro care ne sunt puse la dispoziție de Comisia Europeană.
32% – acesta este procentul de fonduri absorbite din PNRR. Timpul curge însă, și mai avem doar doi ani la dispoziție pentru a primi și celelalte două treimi din cele 29 miliarde de euro care ne sunt puse la dispoziție de Comisia Europeană.
Cifrele din PNRR care contează
PNRR înseamnă posibilitatea ca România să primească de la Uniunea Europeană, până în 2026, aproximativ 29 miliarde de euro, adică o sumă ce ajunge la aproape 9% din PIB-ul țării noastre. UE ne oferă peste 13,5 miliarde euro în granturi, adică fonduri nerambursabile, și aproape 15 miliarde euro împrumuturi, adică bani pe care va trebui să îi returnăm într-o perioadă mai îndelungată de timp.
Din acest motiv, la nivel european, s-a stabilit ca aceste fonduri să fie alocate pe baza unor planuri naționale ce combină reforme și investiții. Reforme, ca să existe certitudinea că granturile se folosesc pentru a aduce măsuri pozitive în societate pe termen lung. Investiții, ca să se poată genera un profit prin care țările să poată să-și acopere datoriile.
Cam aceasta era ideea în decembrie 2020, când s-au finalizat negocierile la nivel european ce stabileau sumele care revin fiecărei țări, precum și cele șase domenii de reforme și investiții, alături de criteriile de evaluare a celor 27 de PNRR-uri.
Mai 2021
România transmite Comisiei Europene Planul său Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România transmite Comisiei Europene Planul său Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Septembrie 2021
Comisia Europeană adoptă PNRR-ul României.
Comisia Europeană adoptă PNRR-ul României.
Octombrie 2021
Consiliul UE validează oficial Planul.
Consiliul UE validează oficial Planul.
Decembrie 2021
România primește prima tranșă de plată pentru PNRR, pre-finanțarea de 1,8 miliarde euro fonduri nerambursabile.
România primește prima tranșă de plată pentru PNRR, pre-finanțarea de 1,8 miliarde euro fonduri nerambursabile.
Ianuarie 2022
România primește a doua tranșă de pre-finanțare, 1,9 miliarde euro împrumuturi.
România primește a doua tranșă de pre-finanțare, 1,9 miliarde euro împrumuturi.
România a început implementarea efectivă a PNRR, în ianuarie 2022, cu 3,7 miliarde euro fonduri europene în buget.
Peste doi ani și jumătate mai târziu, în octombrie 2024, România a reușit să mai primească de la UE doar 5,7 miliarde de euro. Adică, în acest moment, România a absorbit 9,4 miliarde euro din cele 29 de miliarde disponibile, o treime din fonduri. Ne mai rămân doi ani la dispoziție ca să absorbim celelalte două treimi, un ritm, deci, aproape dublu.
Peste doi ani și jumătate mai târziu, în octombrie 2024, România a reușit să mai primească de la UE doar 5,7 miliarde de euro. Adică, în acest moment, România a absorbit 9,4 miliarde euro din cele 29 de miliarde disponibile, o treime din fonduri. Ne mai rămân doi ani la dispoziție ca să absorbim celelalte două treimi, un ritm, deci, aproape dublu.
Fotografie la zi: cursa printre jaloanele PNRR
„Am discutat despre renegocierea PNRR, cu solicitarea de reducere de 10% din componenta de împrumuturi”, spunea premierul Marcel Ciolacu, în august 2024, după ultima sa întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pare că ne-am resemnat deja de la jumătatea drumului. Situația este într-adevăr descurajantă, deoarece, conform datelor publicate de Comisia Europeană, din cele 518 ținte și jaloane (294 de investiții și 224 de reforme) pe care le avem de îndeplinit până în 2026, noi am bifat până acum doar 72.
„Am discutat despre renegocierea PNRR, cu solicitarea de reducere de 10% din componenta de împrumuturi”, spunea premierul Marcel Ciolacu, în august 2024, după ultima sa întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pare că ne-am resemnat deja de la jumătatea drumului. Situația este într-adevăr descurajantă, deoarece, conform datelor publicate de Comisia Europeană, din cele 518 ținte și jaloane (294 de investiții și 224 de reforme) pe care le avem de îndeplinit până în 2026, noi am bifat până acum doar 72.
Mai e mult până departe
Abia am îndeplinit 15% din reformele și investițiile la care ne-am angajat prin PNRR.
Abia am îndeplinit 15% din reformele și investițiile la care ne-am angajat prin PNRR.
Cum am ajuns aici? Calendarul de ținte și jaloane.
Depunerea PNRR în 2021 a fost însoțită de un calendar de ținte și jaloane și a fost urmată de aranjamente operaționale între Guvern și Comisie, prin care s-a agreat, printre altele, și calendarul de cereri de plată. Adică termenele la care Guvernul României se angajează să îi ceară Comisiei Europene banii din PNRR, în urma îndeplinirii țintelor și jaloanelor care să justifice plata respectivă.
Numai că, Guvernul României a solicitat modificarea acestui calendar, chiar retroactiv, astfel că pe 15 martie 2024 apărea calendarul revizuit.
Depunerea PNRR în 2021 a fost însoțită de un calendar de ținte și jaloane și a fost urmată de aranjamente operaționale între Guvern și Comisie, prin care s-a agreat, printre altele, și calendarul de cereri de plată. Adică termenele la care Guvernul României se angajează să îi ceară Comisiei Europene banii din PNRR, în urma îndeplinirii țintelor și jaloanelor care să justifice plata respectivă.
Numai că, Guvernul României a solicitat modificarea acestui calendar, chiar retroactiv, astfel că pe 15 martie 2024 apărea calendarul revizuit.
Din păcate, nici această modificare nu reflectă prezentul: în acest moment, România tot în urmă e, mai exact la cererea de plată 3, depusă la finalul anului 2023.
În mod normal, Comisia Europeană are termen de două luni pentru a evalua cererea și, dacă ajunge la concluzia că țintele și jaloanele sunt îndeplinite, să vireze banii către România.
Numai că o serie de jaloane din cerere nu erau în fapt îndeplinite, iar Comisia Europeană a preferat să mai dea o șansă României pentru revizuire. De altfel, în martie 2024, când Guvernul României a organizat Conferința anuală privind implementarea PNRR, Céline Gauer, Directorul General SG RECOVER, departamentul Comisiei Europene responsabil de monitorizarea PNRR-urilor, a avut ocazia să asculte perspectivele antreprenorilor, reprezentanților societății civile, sindicatelor, patronatelor și ai sistemului bancar despre întârzierile din PNRR.
Modificarea calendarului și amânarea unui răspuns oficial pentru această cerere de plată pot fi justificate de proximitatea alegerilor europarlamentare. Data de 9 iunie fiind atunci aproape, reprezentanții Comisiei s-au gândit că refuzarea cererii de plată ar putea fi exploatată în contextul electoral tensionat și, prin urmare, dat fiind caracterul tehnocrat și imparțial politic al instituției, nu au dorit să fie sursa propagandei electorale de niciun fel.
Blocajele din tranșa a treia de bani: problema microîntreprinderilor
De ce nu primim banii din cererea de plată 3? Iată răspunsul premierului României, Marcel Ciolacu, în conferința de presă din 22 august ce a urmat vizitei de la Bruxelles și întrevederii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
„Noi am avut de îndeplinit 76 de jaloane la cererea de plată numărul 3. Din cele 76 au mai rămas în discuţie cu Comisia patru jaloane. (…). Avem jalonul 206 şi acolo, (…) 90% din acest jalon a fost îndeplinit, rămânând o singură solicitare din partea Comisiei, reducerea plafonului la microîntreprinderi”.
În mod normal, Comisia Europeană are termen de două luni pentru a evalua cererea și, dacă ajunge la concluzia că țintele și jaloanele sunt îndeplinite, să vireze banii către România.
Numai că o serie de jaloane din cerere nu erau în fapt îndeplinite, iar Comisia Europeană a preferat să mai dea o șansă României pentru revizuire. De altfel, în martie 2024, când Guvernul României a organizat Conferința anuală privind implementarea PNRR, Céline Gauer, Directorul General SG RECOVER, departamentul Comisiei Europene responsabil de monitorizarea PNRR-urilor, a avut ocazia să asculte perspectivele antreprenorilor, reprezentanților societății civile, sindicatelor, patronatelor și ai sistemului bancar despre întârzierile din PNRR.
Modificarea calendarului și amânarea unui răspuns oficial pentru această cerere de plată pot fi justificate de proximitatea alegerilor europarlamentare. Data de 9 iunie fiind atunci aproape, reprezentanții Comisiei s-au gândit că refuzarea cererii de plată ar putea fi exploatată în contextul electoral tensionat și, prin urmare, dat fiind caracterul tehnocrat și imparțial politic al instituției, nu au dorit să fie sursa propagandei electorale de niciun fel.
Blocajele din tranșa a treia de bani: problema microîntreprinderilor
De ce nu primim banii din cererea de plată 3? Iată răspunsul premierului României, Marcel Ciolacu, în conferința de presă din 22 august ce a urmat vizitei de la Bruxelles și întrevederii cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:
„Noi am avut de îndeplinit 76 de jaloane la cererea de plată numărul 3. Din cele 76 au mai rămas în discuţie cu Comisia patru jaloane. (…). Avem jalonul 206 şi acolo, (…) 90% din acest jalon a fost îndeplinit, rămânând o singură solicitare din partea Comisiei, reducerea plafonului la microîntreprinderi”.
În 2021, Guvernul s-a angajat să reducă pragul prin care o companie se încadrează în categoria microîntreprinderilor în România, categorie care beneficiază de o taxare avantajoasă (1% din cifra de afaceri).
În 2023, s-a modificat încadrarea microîntreprinderilor la plata impozitului pe venit și s-a redus plafonul pentru a beneficia de o taxare avantajoasă (16% din profit) de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro este în continuare prea ridicat și nu respectă recomandările Băncii Mondiale, astfel că a cerut scăderea valorii până la finalul anului 2024.
„În funcţie de calculele pe care o să le facă şi Comisia, cred că se impune o decizie politică pe care să o avem în interiorul coaliţiei, dacă vom îndeplini jalonul în acest moment sau într-o anumită proiecţie de timp, respectiv în următorul jalon 207, unde este reforma fiscală, sau îşi asumă politic această coaliţie să renunţăm la o parte din suma din cererea de plată numărul 3 şi nu facem modificare de reducere la microîntreprinderi”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Altă sursă de blocaj: conducerile companiilor de stat
O altă remarcă a Comisiei Europene este neîndeplinirea principiilor componentei 14 legată de bună guvernanță din PNRR. Una dintre măsuri e reforma pentru îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat.
Comisia a amânat cererea de plată 3 și pentru faptul că a constatat neîndeplinirea condițiilor pentru selectarea conducerii AMEPIP (Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), agenție care, în mod ironic, a fost înființată tocmai pentru a monitoriza implementarea guvernanței corporative: management profesionist, selecție transparentă pentru conduceri etc la companiile de stat.
Astfel că reevaluarea cererii de plată nu poate avea loc până când nu se reface procedura de selecție a noii conduceri. Legat de acest aspect, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat:
„Sunt ferm convins că o anumită sumă din cererea de plată numărul 3 va fi reţinută pe o perioadă de 6-8 luni, pentru a se închide toate lucrurile. Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani. Asta nu înseamnă că România va pierde acei bani. Asta este negocierea. Eu îmi doresc să fie o sumă cât mai mică din cele aproape 2,1 miliarde (de euro) de primit din cererea de plată. La mai multe companii din energie, cei de la Comisie au venit cu anumite incompatibilităţi sau cu anumite cutume, care ţin de aderarea României la OCDE. De exemplu, Comisia consideră că un secretar de stat nu este îndreptăţit să aplice să fie membru într-un Consiliu de Administraţie. Ca să reaprobi, printr-o selecţie normală, având o altă lege, noile consilii de administraţie, procedura durează între 6 şi 8 luni şi atunci Comisia, în funcţie de cât ai îndeplinit din jalon, o să reţină o sumă de bani”.
Tot pe tema numirilor din companiile de stat din energie – problemă semnalată de Comisia Europeană -, premierul a mai spus că ministrul Energiei va da explicații, deşi problemele nu s-au întâmplat în mandatul lui.
Pe lângă aceste două jaloane, o altă problemă din cererea de plată 3 mai este metroul de la Cluj-Napoca. Comisia a semnalat unele probleme tehnice legate de contractul pentru construcția metroului de 2,2 miliarde euro, precum cele legate de transparența licitației de proiectare și execuție. Mai mult, valoarea actualizată a investiției, aprobată de Guvern în octombrie 2022, prin care a fost relansată licitația, nu a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE până la data trimiterii cererii de plată, adică decembrie 2023.
Cu 3 blocat, trecem la tranșa 4
În timp ce cererea de plată 3 este încă în curs de evaluare, Guvernul pregătește deja cererea de plată 4, care, conform estimărilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, va fi depusă la Comisia Europeană la finalul anului 2024.
Totuși, până atunci mai sunt doar 3 luni și 45 de ținte și jaloane de îndeplinit, dintre care una ar fi fost extrem de utilă în contextul inundațiilor recente, care au provocat cele mai multe pagube în județul Galați: dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.
Testul finalului de an va arăta astfel: dacă vom vedea un scenariu pozitiv, cu cererea 3 de plată aprobată și o depunem și pe cea de-a 4-a sau dacă, din contră, cererea 3 de plată va rămâne suspendată sau doar cu plată parțială pentru jaloanele îndeplinite. Din păcate, toate semnele sugerează că vom continua să acumulăm întârzieri la PNRR, iar riscul de a pierde bani prețioși va crește.
