Înăuntru sau afară? De ce și cât de rău ne-ar afecta un Brexit

În timp ce în România au loc pregătiri pentru alegerile locale din iunie 2016, britanicii se pregătesc și ei să decidă dacă mai vor să facă parte sau nu din UE. Euroscepticii și-au inceput deja campania de promovare și încurajare a ieșirii Marii Britanii din UE, folosindu-și toate resursele pentru a arăta avantajele unui ”Brexit”. Există însă o dezbatere intensă a specialiștilor asupra acestei mișcări, care se adresează, așa cum am arătat în ultimul meu articol pe acest subiect, unui procentaj mic dar extrem de important de electori indeciși asupra referendumului din 23 iunie. Din perspectiva specialiștilor europeni care nu sunt angrenați în dezbaterea politică (putem enumera aici studii neutre conduse de Bertelsmann Stiftung, Centre for Economic Performance și Global Counsel), un Brexit trebuie evitat, iar articolul de mai jos vine cu argumente detaliate care să susțină această poziție.

Toate drumurile duc la un … BritIN!

Pe plan intra-european, Brexitul va reprezenta o victorie pentru partidele Eurosceptice, deoarece influenţa acestora va fi în sfârşit concretizată. UE va fi pusă pentru prima dată în faţa unei dezbinări şi unui posibil efect de domino. Marea Britanie şi succesul referendumului va reprezenta un exemplu pentru alte ţări ce pot organiza referendumuri similare, precum Cehia, însă de asemenea poate duce la dezbinarea Regatului Unit cu organizarea unui nou referendum de independenţă în Scoţia, sau chiar Irlanda de Nord sau Țara Galilor. În același timp, am putea să ne întrebăm care va fi soarta partidelor eurosceptice în realitate după un Brexit – vor mai avea ele rațiune existențială?

Pe plan extern, vor interveni schimbări în domeniul afacerilor externe, iar Marie Britanie va avea cel mai mult de suferit. Aceasta va pierde beneficiul de a putea influența scena internațională prin UE, fapt ce ar putea afecta interesele politicii externe și ar duce la vulnerabilitate în fața provocărilor curente din momentul în care va avea un statut de asociat. Pe de altă parte, și UE pierde instrumente de politică externă, atât financiare cât și militare, Regatul Unit fiind principalul contributor pentru operaţiunile militare coordonate de Serviciul European de Acţiune Externă, dar și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Dar UE va fi capabilă în acest context să acționeze mult mai coerent pe plan extern și în propriile instituții, un Brexit fiind capabil să intesifice relațiile între statele membre mari precum Franța și Germania.

Câteva modele

Pe plan economic, lucrurile sunt mai complexe. Un vot în favoarea Brexit va declanşa renegocierea relaţiilor Marii Britanii cu UE pentru o perioadă de minim doi ani, la sfârșitul căreia ea va părăsi în mod normal Uniunea. Există 5 modele posibile pentru noile relații economice între Marea Britanie și UE:

• Modelul de uniune vamală UE-Turcia : barierele tarifare interne sunt evitate, Marea Britanie este nevoită să adopte reglementări pentru piața de produse și de asemenea să aplice tarifele externe ale UE, fără influență sau acces garantat la alte piețe non UE. Acest model nu convine deloc cerințelor britanice.
• Modelul norvegian: Marea Britanie ar trebui să devină membră a Spațiului Economic European și ar păstra astfel accesul la piața unică europeană. Însă ar trebui de asemenea să adopte standardele și reglementările europene fără a avea vreo influentță asupra lor. Regatul și-ar păstra contribuția financiară solidă la bugetul european și nu ar putea adopta restricții în politica de migrație. Practic, acest model nu ar rezolva problemele politice britanice cu UE și nu ar justifica Brexitul, deoarece nu ar acorda flexibilitatea politică pe care și-au dorit-o britanicii.
• Un model mai liber este cel în care Marea Britanie comercializează cu UE prin clauza națiunii celei mai favorizate. Acesta acordă flexibilitatea cerută deoarece britanicii nu sunt nevoiți să adopte standarde și reglementări comune, însă riscă să se confrunte cu tariful comun extern UE, care ar da peste cap comerțul cu bunuri și servicii între Marea Britanie și UE, precum și investitiile. Acest model nu se pliază pe abordarea liberală pe care o are regatul în aria comercială.
• Modelul elvețian : este modelul pe care mizează Marea Britanie în cazul unui Brexit. Acesta presupune o serie de acorduri bilaterale ce oferă acces la sectoare specifice a pieței unice europene. În aceste sectoare limitate regatul se va conforma reglementărilor europene, însa va negocia acorduri de liber schimb separat. Acest model este posibil, însă nu este foarte atractiv pentru UE.
• Modelul unei zone de liber schimb : Marea Britanie este liberă să semneze acorduri de liber schimb independent de UE, iar relația cu UE va fi guvernată de un astfel de tarif. Totuși, acest model presupune negocieri îndelungate și compromisuri asupra standardelor și reglementărilor comune, iar Marea Britanie s-ar angaja astfel într-un proces de restructurare îndelungat.

Politici interne britanice

În interiorul Marii Britanii, schimbările ce pot veni în urma ieşirii Marii Britanii din UE se pot clasifica în diverse categorii:

Comerț: UE este cel mai important partener commercial al Marii Britanii, jumătate din importurile și exporturile Marii Britanii având loc în UE. Exporturile britanice către UE reprezintă 15% din PIB-ul national. Statutul de membru UE este foarte important pentru economia britanică în primul rând pentru că diminuează barierele comerciale, fapt ce duce la bunuri și servicii mai ieftine pentru consumatorii britanici și încurajează exporturile naționale. Un Brexit ar duce la diminuarea relațiilor comerciale între UE și Marea Britanie din cauza unor bariere tarifare și netarifare mai mari.  Disputele asupra reglementărilor se vor înmulți și vor duce la creșterea costurilor comerciale, fapt ce va avea un impact negativ asupra cantităților de bunuri și servicii britanice.

Deși va fi capabilă să încheie acorduri în funcție de prioritățile domestice, Marea Britanie va fi un partener mai puțin prioritar în negocierile comerciale și va avea dificultăți în a-și rezolva disputele comerciale. Și UE va avea de suferit pentru că și uniunea va fi un partener comercial mai puțin interesant fără un stat membru cu o greutate politică foarte mare în negocieri. Însă UE are un potențial foarte mare de revenire datorită acordurilor în curs de negociere cu SUA și Japonia. Dacă ne uităm la estimări ale tratatelor de liber schimb anterioare, pentru un stat membru UE precum Marea Britanie acordurile comerciale vor duce la scăderi de prețuri cu 0,6%, fapt ce ar duce la economii ale consumatorilor britanici de 6,3 miliarde de lire sterline pe an. Un Brexit ar duce la dispariția completă a acestor beneficii.

Londra – „City” și investițiile străine directe: Londra a redevenit în 2015 cel mai mare centru financiar mondial, cu peste 250 de bănci străine, care au acces la piaţa unică prin apartenenţa Marii Britanii la UE. În cazul unui Brexit, orice acces la piaţa unică va trebui renegociat de către Marea Britanie. În City, părerile despre Brexit sunt împărţite: multe firme mici cred că se vor bucura de ieşirea Marii Britanii UE datorită eliminării regulamentelor UE, însă marile corporaţii care asigură cele mai multe locuri de muncă, precum Goldman Sachs şi JPMorgan beneficiază în primul rând de principiul transfrontalier din uniune, şi ar putea fi dispuse să îşi mute sediile în alte mari centre ale pieţei europene.

Liberalizare și reglementare : Marea Britanie își va pierde influența asupra reglementării europene, fără să câștige foarte multă libertate pentru reglementări independente. E drept că va câștiga flexibilitate asupra politicii industriale, însă va pierde anumite beneficii în anumite sectoare care sunt mai mult reglementate la nivel european. Și UE va fi afectată în acest domeniu, deoarece va pierde un membru influent și liberal, fapt ce va schimba și balanța de putere în Consiliul European: va fi mai dificil să se formeze o minoritate ce poate bloca adoptarea măsurilor non-liberale. În plus, standardele liberale pe care britanicii le vor adopta pentru a atrage investitorii vor pune presiune externă pe UE de a-și liberaliza politicile comerciale.

Politica de migrație: Migrația este o problemă sensibilă în Marea Britanie din simplul fapt că beneficiile și costurile nu sunt împărțite egal, iar acest fapt duce la percepții neconectate cu realitatea, fenomen la care putem spune că participă intens și presa britanică. Din punct de vedere economic, fenomenul de migrație contribuie la creșterea forței de muncă și reprezintă o soluție pentru o țară ce suferă de îmbătrânire demografică. Raporturile OCDE indică faptul că migrația intra-europeană aduce o contribuție netă la finanțele publice ale țărilor din zona Euro, iar în practică, imigranții ce provin din Europa de Est au asigurat bugetului Marii Britanii o contribuție fiscală de 22 miliarde lire sterline. Restricțiile fluxlui migrator se vor resimți în Londra și în marile companii localizate acolo, deoarece competiția și atracția celorlalte țări membre UE pentru această metropolă va scădea. Costul cel mai mare al controalelor de graniță britanice va fi resimțit de multinaționalele UE cu sedii în Marea Britanie, din cauza pierderii unui număr mare de forță de muncă. Pe plan european, țări precum Polonia și România vor fi afectate negativ de un Brexit deoarece sumele expediate de cetățenii plecați din străinătate către persoanele aflate în țară se vor diminua substanțial, iar posibilitatea de a avea acces la locuri de muncă pe piața britanică va fi mai limitată.

Cercetarea ştiinţifică: UE reprezintă liderul global în procentajul de cercetători (22%), iar doar 3% dintre aceştia provin din Marea Britanie. Libertatea de mişcare va afecta şi oamenii de ştiinţă rezidenţi în Marea Britanie, dat fiind faptul că 15% din personalul academic al instituţiilor britanice sunt cetăţeni europeni. În plus, Marea Britanie primeşte foarte multe fonduri pe cercetare din UE, dacă stăm să ne gândim că în programul curent Horizon 2020, Marea Britanie şi-a asigurat 15% din fonduri. O ieşire a Marii Britanii din UE ar însemna că aceasta ar rămâne cu statutul de asociat, ceea ce nu ar implica la fel de multe fonduri.

Cultură şi sport: UE finanţează foarte multe programe culturale şi nu va mai fi dispusă sau interesată să investească în Marea Britanie în cazul unui Brexit. Cât despre fotbal, data referendumului va avea loc în timpul Campionatului European de fotbal 2016. Practic, britanicii se vor întreba, atât pentru ţara lor, cât şi pentru echipa lor de fotbal: înăuntru sau afară? Brexitul ar putea avea un impact din punct de vedere al regulilor ce privesc libertatea de mişcare şi licenţa de emisie, ce vor avea la rândul lor un impact asupra radioteleviziunii britanice şi posibilităţii de transmisie a evenimentelor în direct. De asemenea, având în vedere că două treimi din jucătorii de fotbal europeni joacă în prezent în Marea Britanie, aceştia vor întâmpina dificultăţi în obţinerea criteriilor pentru şedere sau viză și este posibil să se îndrepte spre alte țări. De altfel, este posibil să aibă loc o adevărată criză a cetățenilor UE ce trăiesc și muncesc în Marea Britanie, din fotbal și până la sistemul medical sau de învățământ.

Turism şi transporturi: aici vor fi afectate extrem de multe companii britanice și este sigur că cel puțin în prima perioadă, turismul va scădea. La urma urmei, este posibil ca un trend anti-european care duce la un eventual Brexit să impună și noi vize, ceva extrem de dăunător turismului și transportului. Există apoi numeroase alte mici efecte la care nimeni nu se gândește acum. Un exemplu poate fi regulamentul despre „Sisteme de compensare pentru refuzul la îmbarcare”, ce acordă pasagerilor aflați în anumite situaţii de anulare a zborurilor, dreptul la o compensaţie de până la 600 de euro. Pasagerii curselor aeriene ar putea avea dificultăţi în cazul în care ar dori să ceară despăgubiri în cazul zborurilor anulate. Acest regulament nu se va mai aplica în Marea Britanie o dată cu ieşirea acesteia din UE, spre deosebire de directivele care sunt deja implementate în ţările membre UE – și va fi doar unul dintre zeci sau sute.

În concluzie, ieșirea din UE va afecta investițiile străine directe, politica de migrație și reglementarea economică ale Marii Britanii, fapt ce va duce la scăderi în venitul total. În funcție de acordul comercial pe care îl va stabili Marea Britanie cu UE, PIB-ul pe cap de locuitor va scădea cu 0,6 % până la 3 % până în 2030. Mai mult, daca ne gândim la efectele dinamice pe care le are integrarea economică asupra cercetării, inovării și investițiilor, PIB-ul Marii Britanii ar putea înregistra chiar pierderi de până la 14%. E adevărat că rămânerea în UE va provoca o instabilitate politică înăuntrul partidelor politice britanice. Totuși, dacă Marea Britanie alege să părasească UE, pericolul economic va fi dublu comparativ cu riscul instabilității politice.