Newsletter Europuls 16-23 Septembrie: Ce decizii au avut loc în ultimul timp în instituțiile europene?

Toamna aceasta se anunță diverse schimbări importante la nivelul instituțiilor europene. Este important să îi cunoaștem pe cei ce ne reprezintă la nivel european și ce își propun în acest nou mandat european.

Europuls îți prezintă noutățile de la nivel european, oportunitățile săptămânii, recomandările de lectură, dar și ce s-a întâmplat istoric la nivel european în această perioadă.

• Atelier al proiectului Erasmus+ ,,Step into Democracy”

Toate activitățile din cadrul proiectului se desfășoară într-o manieră nonformală, cu scopul de a promova valorile democratice, a explica rolul instituțiilor europene, a prezenta importanța mersului la vot. Se vor desfășura prezentări interactive și jocuri de cunoaștere, simulări de alegeri locale și de ședințe de consiliu local.
La finalul atelierului, participanții vor obține un certificat Youthpass pentru a demonstra competențele dobândite.
- în perioada 18-20 octombrie
- se desfășoară la Centrul AHA din București
- grup țintă: tineri cu vârsta cuprinsă între 17 și 24 de ani, din București sau Ilfov

• Stagiu remunerat la Consiliul Uniunii Europene

Programul de stagii propus de Consiliul Uniunii Europene oferă o experiență directă a modului de funcționare a acestuia, fiind disponibile aproximativ 100 de locuri pentru persoanele interesate de o astfel de oportunitate. Candidații se pot înscrie până la data de 10 octombrie 2024, durata stagiului fiind de 5 luni.

Pentru a afla mai multe detalii referitoare la condițiile de înscriere, vă invităm să accesați următorul website: https://consilium.gestmax.eu/2270/1/paid-traineeship-february-july-2025/en_US?backlink=search.

Pe plan european, săptămâna 16-23 septembrie marchează Săptămâna europeană a mobilităţii, lansată în 2002. Acest program încurajează oamenii să adopte transportul public, mobilitatea activă și alte opțiuni de transport inteligente și nepoluante. În 2017, campania a atins un record de participare, cu 2.526 de orașe din 50 de țări care au organizat activități în timpul săptămânii.

16 septembrie 2000
În anul 2000, forurile coordonatoare ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie au stabilit Ziua Europeană de Prim Ajutor pentru a învăța cetățenii să acorde prim ajutor persoanelor aflate în primejdie și să organizeze manifestări în această direcție.

17 septembrie 1939
Pe 17 septembrie 1939, Armata Roșie sovietică a ocupat estul Poloniei după invazia germană. Această acțiune a fost conform unei convenții secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop, care împărțea Europa Răsăriteană între Germania și Uniunea Sovietică. Guvernul polonez a decis să evacueze tezaurul Băncii Naționale și să permită tranzitul ajutoarelor prin România, în ciuda protestelor germane, iar o parte din armata poloneză s-a refugiat în Franța și Marea Britanie

18 septembrie 1814
Congresul de la Viena a început pe 18 septembrie 1814 și a continuat până pe 9 iunie 1815. Scopul congresului, care a avut loc după înfrângerea lui Napoleon Bonaparte, a fost de a restabili pacea în Europa și de a îmbunătăți situația politică după războaie. Obiectivul principal al adunării a fost de a crea un nou echilibru de putere pentru a preveni viitoare conflicte. Redimensionarea granițelor europene, restaurarea monarhiilor și formarea „Concertului European” au fost toate rezultatele Congresului, întâlnire care a schimbat istoria Europei în secolul al XIX-lea.

19 septembrie 1946
Într-un discurs pe care l-a rostit la Universitatea din Zürich pe 19 septembrie 1946, Winston Churchill a făcut referire la ideea de „Statele Unite ale Europei” ca un efort de a consolida relațiile dintre țările vestice în calea extinderii Uniunii Sovietice. Mulți istorici consideră că discursul lui Winston Churchill de la Zürich a pus bazele mișcării europene de după Al Doilea Război Mondial.

20 septembrie 1976
De la adunarea numită la parlamentul ales. Înainte de introducerea alegerilor directe, deputații în Parlamentul European (PE) erau numiți de fiecare dintre parlamentele naționale ale statelor membre. La 20 septembrie 1976 s-a semnat prin vot universal alegerea repreznetanților Adunării.

21 septembrie 1981
În fiecare an, la 21 septembrie, sărbătorim Ziua Internațională a Păcii, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1981, prin Rezoluția 36/37. Documentul care dedică această zi nonviolenței și încetării a focului, precum și omagierii păcii prin manifestări specifice, își propune să unească ideile de pace atât între națiuni, cât și în interiorul țării.

22 septembrie 1984
Helmut Kohl și Mitterrand au sprijinit extinderea UE, unde chiar Mitterand a încurajat Spania și Portugalia să adere la UE. De asemenea, a crezut într-o UE mai integrată și a susținut adoptarea Actului Unic European în 1986, care a pus primele baze legale pentru o piață unică europeană .
Împreună, Kohl și Mitterrand și-au atins acest obiectiv în 1992, odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht.

Cu toții avem în minte o imagine caricaturală despre cum arată un stat autocratic, cu un om rău la conducere. Însă, în secolul 21, acea caricatură nu mai are prea multă legătură cu realitatea. În zilele noastre, autocrațiile nu sunt conduse de un singur om rău, ci de rețele sofisticate formate din structuri financiare cleptocratice, servicii de securitate și propagandiști profesioniști. Membrii acestor rețele sunt conectați nu doar în interiorul unei țări, ci între mai multe. Companiile corupte, controlate de stat într-o dictatură, fac afaceri cu companiile corupte, controlate de stat, dintr-o altă dictatură. Poliția dintr-o țară poate înarma, echipa și antrena poliția din alta. Propagandiștii împărtășesc resursele – fermele de troli care promovează propaganda unui dictator pot fi folosite și pentru a promova propaganda altuia – și temele, subliniind aceleași mesaje despre slăbiciunea democrației și răutatea Americii. Spre deosebire de alianțele militare sau politice din alte vremuri și locuri, acest grup nu funcționează ca un bloc, ci ca o aglomerare numită Autocracy, Inc. Relațiile lor nu se bazează pe valori, ci sunt tranzacționale, motiv pentru care funcționează atât de ușor peste liniile ideologice, geografice și culturale. De fapt, ei sunt în acord deplin doar cu un lucru: disprețul față de noi, locuitorii lumii democratice, și dorința de a ne submina atât sistemele politice, cât și valorile. Această înțelegere comună despre lume — de unde provine, de ce persistă, cum funcționează, cum lumea democratică a contribuit involuntar la consolidarea ei și cum putem ajuta la dărâmarea ei — este subiectul acestei cărți.

Dacă suntem atât de înțelepți, de ce suntem atât de autodistructivi?

NEXUS explorează modul în care fluxul de informații ne-a modelat pe noi și lumea noastră. Yuval Noah Harari ne poartă de la Epoca de Piatră prin Biblie, vânătorile de vrăjitoare din perioada modernă timpurie, stalinism, nazism și reapariția populismului astăzi, provocându-ne să reflectăm la relația complexă dintre informație și adevăr, birocrație și mitologie, înțelepciune și putere. El analizează cum diferite societăți și sisteme politice au folosit informația pentru a-și atinge scopurile, fie ele bune sau rele. Și abordează alegerile urgente cu care ne confruntăm pe măsură ce inteligența non-umană ne amenință existența.Informația nu este materia primă a adevărului, dar nici o simplă armă. NEXUS explorează calea de mijloc, plină de speranță, între aceste extreme și ne îndeamnă să redescoperim umanitatea noastră comună.