În urmă cu exact 100 de zile, pe 1 decembrie 2024, noua Comisie Europeană și-a stabilit obiective precise pe care intenționa să le atingă, prin comisarii săi, până la data 11 martie 2025. Totuși, au reușit comisarii să realizeze ceea ce și-au propus?

La împlinirea acestui termen, se conturează o perioadă plină de provocări pentru Uniunea Europeană. Începerea mandatului a survenit într-un moment marcat de instabilitate internațională - războiul din Ucraina, securitatea frontierelor europene și denaturarea echilibrului global, accentuată de politicile administrației Trump, au impus noi priorități în politica externă și de apărare a Uniunii Europene.

Comisia Europeană a fost nevoită să răspundă prompt și eficient acestor situații complexe, iar în paralel, evoluțiile economice globale au adus în prim-plan necesitatea consolidării economiilor statelor membre și a unității interne ale Uniunii.

Discursul Ursulei von der Leyen

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a marcat primele 100 de zile din al doilea mandat cu o conferință de presă în care a avertizat asupra unei lumi tot mai instabile. Aceasta a evidențiat faptul că valorile fundamentale ale Europei – democrația, libertatea și statul de drept – sunt amenințate, dar a subliniat și oportunitatea de a construi o Europă mai puternică, sigură și prosperă.

Un subiect cheie a fost relația cu SUA, tensionată de politicile președintelui Trump, inclusiv amenințările tarifare și negocierile pentru Ucraina fără implicarea UE. Totuși, von der Leyen a subliniat faptul că SUA rămân un aliat important, iar Europa trebuie să-și asume mai multe responsabilități, mai ales în apărare. În acest context, a pus accent pe importanța dezvoltării parteneriatelor cu Regatul Unit, Norvegia și Turcia.

Von der Leyen a menționat și progresele în acordurile comerciale cu Elveția, Mexic sau India, subliniind necesitatea de a reduce dependențele strategice și făcând aluzie la criza energetică provocată de Rusia în 2022.

În încheiere, a anunțat crearea unui Colegiu de securitate, menit să asigure informarea constantă a comisarilor europeni asupra amenințărilor actuale.


Top realizări în 100 de zile de mandat

1. Europa mai competitivă
Comisia a lansat mai multe inițiative pentru a stimula creșterea economică și a reduce dependențele strategice:

• Busola Competitivității: În ianuarie 2025, Comisia a prezentat această foaie de parcurs strategică, bazată pe analiza raportului lui Mario Draghi privind viitorul competitivității europene. Busola stabilește o nouă abordare pentru stimularea inovării, creșterii economice și prosperității în UE, punând accent pe eliminarea decalajului în materie de inovare, o strategie comună pentru decarbonizare și competitivitate, precum și creșterea securității și reducerea dependențelor excesive.
• Uniunea Competențelor: Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Comisiei Europene, a lansat „Uniunea Competențelor”, o inițiativă strategică destinată dezvoltării capitalului uman și consolidării competitivității Uniunii Europene. Aceasta include proiecte care susțin abilități de bază, învățarea continuă pentru adulți, mobilitatea competențelor și atragerea talentelor în economia europeană. Scopul este de a ajuta oamenii să prospere într-o Europă competitivă la nivel global și să sprijine dezvoltarea carierelor profesionale, în special în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
• Noul Pact European pentru Dialog Social: Acest pact are scopul de a întări dialogul social în UE și de a sprijini politici care răspund provocărilor economice și sociale, cum ar fi tranzițiile digitale și ecologice, promovând astfel locuri de muncă de calitate și integrarea pe piața muncii.
• Pactul Industrial pentru o Europă Curată: Această inițiativă se concentrează pe sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie și a companiilor din sectorul tehnologiilor verzi, în vederea atingerii obiectivelor de neutralitate climatică și accelerării tranziției digitale.
• Simplificarea reglementărilor UE: Comisia a propus două pachete legislative menite să reducă costurile administrative anuale cu 6,3 miliarde de euro și să mobilizeze investiții de 50 de miliarde de euro, facilitând astfel mediul de afaceri și stimulând investițiile.
• Dialoguri strategice cu industria auto și cea siderurgică: Aceste consultări au avut ca scop asigurarea viitorului producției europene, prin identificarea și abordarea provocărilor specifice acestor sectoare.
• Investiții în AI: UE a selectat șapte consorții pentru dezvoltarea primelor fabrici de inteligență artificială, alocând o finanțare de 1,5 miliarde de euro. De asemenea, a fost lansată inițiativa InvestAI, care vizează mobilizarea a 200 de miliarde de euro pentru inovare.

2. Creșterea securității europene
În fața noilor amenințări, UE și-a intensificat eforturile pentru apărare și siguranță energetică:

• ReARM - Planul de Reînarmare al UE: Anunțat de Ursula von der Leyen în contextul reuniunii Consiliului European din data de 6 martie, Planul presupune mobilizarea a până la 800 miliarde de euro pentru creșterea cheltuielilor de apărare, inclusiv 150 miliarde de euro pentru achiziții comune de echipamente militare.
• Deconectarea țărilor baltice de rețelele rusești: În februarie 2025, Estonia, Letonia și Lituania s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică rusească și s-au integrat complet în rețeaua electrică europeană. Acest proces a fost rezultatul a 18 ani de investiții și eforturi pentru a reduce total dependența energetică de Rusia.
• Viitorul agriculturii și securității alimentare: Pentru a asigura securitatea alimentară și a sprijini fermierii europeni, Uniunea Europeană a lansat un nou plan ce vizează atât susținerea producției agricole, cât și adaptarea la provocările economice și climatice. Printre măsurile adoptate se numără alocarea de fonduri suplimentare pentru fermieri, menite să compenseze pierderile cauzate de factori externi, precum schimbările climatice sau perturbările pieței.

3. Sprijinul pentru Ucraina

• La trei ani de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina:
• Asistență financiară de 3 miliarde de euro – Comisia Europeană a anunțat un pachet de sprijin financiar în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru Ucraina din activele rusești înghețate, destinat să întărească reziliența energetică și competitivitatea țării.
• Noi sancțiuni – UE a adoptat cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectoare cheie precum energia, comerțul, transporturile, infrastructura și serviciile financiare.
• Integrarea Ucrainei pe piața energetică europeană – Comisia Europeană a lansat un plan pentru a integra complet piața energetică a Ucrainei și a Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene până la începutul anului 2027

4. Parteneriate globale pentru o Europă mai puternică
Comisia von der Leyen și-a intensificat relațiile diplomatice pentru a consolida poziția UE pe scena internațională:

• Negocieri cu Malaezia: Discuțiile pentru un acord comercial cu Malaezia au fost reluate, având ca scop aprofundarea relațiilor comerciale și economice între părți.
• Parteneriat cu India: UE și India au semnat o Agendă Strategică, stabilind obiective comune în domenii precum comerțul, tehnologia și schimbările climatice. În februarie 2025, Colegiul Comisarilor a efectuat o vizită la New Delhi, subliniind angajamentul de a întări relațiile bilaterale.

Dialogul cu tinerii europeni
La începutul mandatului, majoritatea comisarilor și-au exprimat angajamentul de a organiza sau participa la dialoguri cu tinerii europeni, creând astfel o platformă pentru implicarea lor în dezvoltarea politicilor UE. Astfel, printre cele care au avut loc până în prezent, se numără:

1. Dialogul Anual cu Tinerii pe teme Digitale (20 ianuarie 2025, Varșovia)
În cadrul acestui dialog, tinerii din diverse colțuri ale Europei au discutat despre combaterea dezinformării și îmbunătățirea alfabetizării digitale. Roxana Mînzatu, Vicepreședinta Executivă a Comisiei Europene pentru Oameni, Pregătire și Competențe a subliniat importanța dezvoltării competențelor digitale pentru tineri, punând accent pe educația digitală ca abilitate fundamentală. Ea a discutat despre protejarea tinerilor în spațiul online, utilizarea AI pentru verificarea informațiilor și prevenirea abuzurilor pe rețelele sociale.

2. Dialogul Anual cu Tinerii pe teme de Apărare și Spațiu (4 martie 2025, Bruxelles)
Acest dialog a fost organizat de Andrius Kubilius, Comisar pentru Apărare și Spațiu, și Glenn Micallef, Comisar pentru Tineret, Cultură și Sport. Tema principală a fost implicarea tinerilor în securitatea și apărarea Europei. Tinerii au avut ocazia să discute despre percepțiile lor asupra riscurilor geopolitice și pregătirea Uniunii Europene pentru a face față amenințărilor actuale. Aceste discuții sunt esențiale pentru a crea politici care să reflecte viziunea tinerelor generații asupra securității. De asemenea, a fost subliniat rolul tinerilor în promovarea cooperării între statele membre pentru apărarea colectivă.

Concluzii

Deși Comisia Europeană a făcut pași importanți în fața provocărilor internaționale și interne, provocările fundamentale rămân în ceea ce privește gestionarea problemelor interne și păstrarea unității între statele membre, dar și pe scena internațională.

Viitorul Uniunii va depinde de abilitatea de a îmbina progresul economic cu apărarea valorilor fundamentale ale UE, într-un context global instabil. Următorii pași vor presupune continuarea implementării inițiativelor cheie, dar și asigurarea coeziunii interne, esențială pentru stabilitatea și unitatea proiectului european.

O lecție pe care UE încă o învață este comunicarea constantă dintre liderii europeni și cetățeni. Doar în acest mod putem combate dezinformarea și putem deveni și mai uniți. Trebuie să rămânem uniți în diversitate pentru a ne apăra prezentul și viitorul în fața unui narativ care fură memoria istoriei colective și modului în care ura și diviziunea în societatea ne-au adus la cele 2 Războaie Mondiale.