România are încă un drum lung de parcurs până să poată spune că e conformă standardelor minime ale unui transport fiabil. În ciuda faptului că are una dintre cele mai scăzute rate de deținere de mașini din Uniunea Europeană, cu aproximativ 376 de automobile la 1.000 de locuitori, Comisia Europeană estimează că România pierde anual 1% din PIB din cauza congestionării traficului și a poluării aerului.

Probleme similare afectează și sistemul de transport public, de la tarife scumpe la servicii necorespunzătoare. Autobuzele și tramvaiele reprezintă cea mai mare parte a sistemului de transport public urban al țării, cu mai multe linii de metrou care deservesc Capitala. Agenția Europeană de Mediu arată că doar aproximativ 20% dintre români se bazează pe transportul public, restul preferând vehiculele private precum mașinile și motocicletele.

Utilizarea biletelor electronice de călătorie este, de asemenea, o preocupare majoră. Călătorii care nu sunt familiarizați cu sistemul sau care nu au acces la opțiunile de plată electronică nu obișnuiesc să achiziționeze electronic bilete pentru rețeaua de transport public din România, deoarece nu sunt familiarizați sau procesul este prea dificil de parcurs.

În decembrie 2020, România a ocupat locul 3 în Europa la plățile digitale de tranzit în masă. În ciuda acestei evoluții încurajatoare, majoritatea biletelor sunt încă vândute prin metode tradiționale. Per total, toate aceste probleme împiedică creșterea și dezvoltarea economică a industriei transporturilor, ca să nu mai vorbim de impactul asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Ideea revoluționară a conceptului de „Mobility as a Service” (MaaS) oferă modalități de a aborda aceste dificultăți în gestiunea rețelelor de transport public.

Cum poate transforma MaaS transportul și traficul în orașe
Conceptul de bază din spatele MaaS este înlocuirea vehiculelor individuale cu pachete de călătorie personalizate, accesibile prin intermediul aplicațiilor mobile.

Pe scurt, MaaS este un sistem care oferă pachete multimodale de mobilitate personalizată prin intermediul unei singure platforme digitale, care poate oferi servicii integrate de planificare a călătoriei, rezervare, bilete inteligente și informații în timp real, contra unui abonament sau „plată pe măsură ce te deplasezi”. MaaS este una dintre cele mai discutate tehnologii în mai multe state europene și care pot schimba domeniul transporturilor în următorul deceniu, propulsată de evoluțiile în digitalizare, telecomunicații fără fir și creștere a nivelului de încredere în servicii.

În acest scop, ideea de MaaS a fost dezvoltată pentru a oferi oamenilor și întreprinderilor acces la servicii de transport care le satisfac nevoile specifice în timp util și rentabil. Autobuzele, trenurile, mașinile și bicicletele sunt doar câteva dintre formele de transport care pot fi încorporate într-o singură platformă sau aplicație pentru a eficientiza procesele de planificare, rezervare și plată a călătoriilor pentru utilizatori.

Introducerea MaaS în România ar putea avea efecte de amploare, printre care se numără extinderea opțiunilor de transport pentru persoanele care nu au mașini (studenți, pensionari) sau care locuiesc în zone cu transport public defavorizat. De asemenea, acest lucru va permite accesibilitatea la servicii de transport pentru persoanele care locuiesc în zone extra-urbane îndepărtate, având venituri foarte mici sau care au dificultăți de mobilitate din cauza unor dizabilități.

MaaS are potențialul de a stimula economia României, simplificând naveta către și de la serviciu, școală și alte locații. Mai mult decât atât, costurile de transport reprezintă o povară semnificativă pentru multe familii de români, iar MaaS are potențialul de a atenua această povară, oferind o alternativă la deținerea individuală a unui autovehicul.

Datorită accentului pus pe transportul public și pe opțiunile de mobilitate alternativă, MaaS poate ajuta la reducerea congestionării traficului și a poluării aerului. Aceasta este o problemă critică în România modernă, din cauza urbanizării și a creșterii populației în marile orașe. Deoarece consolidează utilizarea multor aplicații și metode de plată legate de transport, MaaS poate îmbunătăți, de asemenea, eficiența acestor servicii.

Ar fi mai convenabil pentru navetiști să folosească mai multe moduri de transport, dacă ar putea să-și planifice și să plătească călătoriile într-un singur loc. Pentru o țară precum România, unde sistemul de transport este încă în dezvoltare, acest lucru este crucial.

Depășirea provocărilor: ce ingrediente lipsesc în România pentru o implementare de succes a MaaS
Să luăm totuși acest scenariu optimist cu un pic de precauție. Există o serie de obstacole care trebuie depășite înainte ca o platformă MaaS să poată fi implementată cu succes în România.

Absența infrastructurii și tehnologiei necesare ar fi un obstacol semnificativ. Eficacitatea unei platforme MaaS depinde de capacitatea sa de a găzdui o mare varietate de opțiuni de transport, inclusiv, dar fără a se limita la autobuze, trenuri, biciclete și scutere electrice.

Este foarte posibil ca transportul public în România, așa cum arată el în acest moment, să nu poată face față unui nivel atât de înalt de integrare, fără cheltuieli considerabile pentru tehnologia nouă și dezvoltarea infrastructurii existente, ca să nu mai vorbim de achiziționarea de mijloace de transport suplimentare, în special pentru rutele extra-urbane.

Absența unui cadru juridic adecvat este un alt potențial obstacol. Cadrul legal al României ar trebui adus în conformitate cu cel al UE, pentru ca o platformă MaaS să fie viabilă. Acesta ar fi un proces lung și costisitor și este posibil ca anumite părți interesate să nu-l susțină, pentru că nu cred că legea trebuie schimbată. În plus, asigurarea sprijinului guvernamental pentru lansarea unei platforme MaaS în România s-ar putea dovedi dificilă.

Unele părți interesate pot ezita să sprijine o platformă MaaS, din cauza preocupărilor legate de costul implementării și de posibila întrerupere a sistemelor de transport existente, în ciuda beneficiilor evidente ale platformei, cum ar fi reducerea congestionării traficului, îmbunătățirea calității aerului și utilizarea sporită a transportului public.

Din acest motiv, integrarea diferitelor forme de transport ar crea dificultăți României, mai ales în facilitarea acestui proces fără întreruperi. Pentru a minimiza efectul de perturbare asupra diverselor mijloace de transport, numeroasele companii de transport și agenții guvernamentale ar trebui să colaboreze îndeaproape.

În final, implementarea unei platforme MaaS ar prezenta diverse dificultăți legate de date. În primul rând, lipsa standardizării datelor și a interoperabilității între diferitele forme de transport face imposibilă combinarea acestora într-o platformă unificată. În plus, lipsa datelor în timp real privind serviciile de transport și infrastructura face dificilă oferirea utilizatorilor de informații exacte și actuale. Pot exista și preocupări cu privire la confidențialitatea și securitatea datelor, deoarece informațiile personale ar trebui adunate și distribuite între multe părți interesate. România ar trebui să investească în infrastructura de date și să implementeze standarde riguroase de guvernare a datelor, pentru a se asigura că datele sunt colectate, partajate și utilizate în mod sigur și transparent.

Cum se întâmplă în alte state membre UE
Când vine vorba de introducerea MaaS în România, UE poate juca un rol esențial. UE a angajat resurse pentru cercetarea și dezvoltarea MaaS, cu scopul ca 30% din toate călătoriile în zonele urbane să fie finalizate de MaaS până în 2030 (vezi Tabelul 1). În acest scop, UE poate ajuta la finanțarea și asistența modernizării infrastructurii și tehnologiei României și poate oferi acces, de asemenea, cele mai bune practici din alte state care au implementat cu succes platforme MaaS.

În primul rând, UE poate sprijini financiar România în acest sens. Au fost lansate o serie de oportunități de finanțare pentru MaaS, cum ar fi programul Horizon, care oferă finanțare pentru cercetare și inovare, inclusiv în domeniul transporturilor. În plus, România poate beneficia și de pe urma altor instrumente de finanțare, cum ar fi Connecting Europe Facility (CEF), dar poate folosi și fondurile de coeziune clasice, dacă se gândește serios să-și construiască o platforma MaaS.

Spre exemplu, pentru sectorul transporturilor din UE, programul CEF oferă finanțare pentru diverse inițiative de modernizare si eficientizare. România are posibilitatea de a solicita fonduri pentru crearea unei platforme MaaS și combinarea diferitelor opțiuni de transport.

Pentru a conecta mai bine transportul public cu alte forme de transport, cum ar fi bicicletele, scuterele electrice și serviciile de transport alternativ, aceste fonduri pot fi investite în instalarea infrastructurii digitale, crearea unui sistem de plată care poate gestiona tranzacțiile pe mai multe platforme și integrarea transportului public cu aceste opțiuni. Fondurile de coeziune pot fi folosite suplimentar pentru dezvoltarea infrastructurii durabile de transport, fiindcă degeaba implementăm sistemul dacă nu avem și infrastructura și mijloacele de transport necesare.

În plus, UE poate conecta România cu experți și profesioniști care au dezvoltat și implementat MaaS, pentru a oferi asistență tehnică și cunoștințe în acest domeniu. Acest lucru poate ajuta Guvernul României și profesioniștii din industria transporturilor să dobândească cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a implementa MaaS.

Aceste acțiuni se pot realiza prin diseminarea lecțiilor învățate din experiența altor națiuni care au adoptat deja tehnologia. Finlanda, de exemplu, este în fruntea evoluției și a utilizării pe scară largă a MaaS (vezi Tabelul 2). Finanțarea pentru dezvoltarea platformei MaaS a venit în principal de la guvernul finlandez, iar sistemul a dus la o creștere de 25% a utilizării transportului public în Finlanda.

De asemenea, un sondaj realizat recent în Helsinki și Turku a constatat că 42% dintre respondenți intenționează să-și reducă utilizarea vehiculelor personale și 52% plănuiesc să-și crească numărul de călătorii prin intermediul transportului public. România poate învăța din experiența Finlandei și poate implementa politici și programe similare.

Cei mai mari furnizori MaaS din Europa, în 2022:

Nu în ultimul rând, UE poate da o mână de ajutor României în eforturile sale de a stabili un cadru legal funcțional pentru MaaS. UE a început deja să dezvolte un cadru legal pentru MaaS, iar România poate profita de acest lucru, punându-l în conformitate cu legislația deja prezentă. Platforma MaaS din România va fi apoi în conformitate cu reglementările UE și va putea fi integrată cu ușurință cu platformele MaaS ale altor țări din UE, în viitor.

În concluzie, MaaS are potențialul de a modifica complet peisajul transporturilor din România, oferind cetățenilor acces la un sistem mai eficient și mai ușor de utilizat. Cu toate acestea, o serie de obstacole trebuie depășite pentru ca România să implementeze cu succes o platformă MaaS, inclusiv lipsa infrastructurii necesare, lipsa consensului politic și problemele privind confidențialitatea datelor.

Prin ajutor financiar, sprijin tehnic și diseminarea celor mai bune practici din alte țări, UE poate juca un rol esențial în sprijinirea României în introducerea MaaS. Un sistem eficient de management al datelor, precum și relațiile dintre guvernul român, sectorul de afaceri și UE vor fi, de asemenea, esențiale pentru dezvoltarea unei platforme MaaS în țară. Dacă este implementat corespunzător, MaaS are capacitatea de a stimula transportul, de a ușura traficul și de a îmbunătăți calitatea vieții românilor în ansamblu.